Sport de Vrancea pentru Jocurile Olimpice Moderne ! Primul sportiv participant, din Vrancea !
Vrancea sportiva pentru Olimpismul romanesc prin tirul sportiv !
Primul român care a participat la J. O. moderne a fost vrâncean, George Plagino, la tir sportiv !
Sportul de Vrancea a scris deja de premiera participarii sportului romanesc la prima editie a Jocurilor Olimpice Moderne, de sub egida baronului Pierre de Coubertine, de la Paris, care s-a materializat prin prezenta vranceanului George Plagino, din zona actualei comune Dumbraveni din Vrancea, care a reprezentat Romania la tir sportiv – talere.
Domnul profesor – antrenor de atletism, Sorin Craciun, de la CSS Focsani – sectia Adjud, in calitate de secretar al A. O. R. Vrancea in prezent si un prieten al Sportului de Vrancea, ne-a furnizat un material valoros de studiu personal, in ceea ce priveste personalitatea pionierului olimpic romanesc, originar din Vrancea, George Al. Plagino.
<< Mi-am pus cândva întrebarea, dacă exista legături între Vrancea, județul în care m-am născut și am copilarit si Iași, orașul care mi-a oferit o a doua casă timp de 10 ani. Primul fapt relevant este că facem parte din aceeași regiune istorică, Moldova și ca am trăit sub semnul lui Ștefan cel Mare si Sfânt care a murit pe 2 iulie 1504, aceeași zi fiind ziua mea de naștere. A fost un semn sau nu, eu am considerat că sunt dator să devin un luptător pentru sportul ce m-a consacrat-Atletismul. Următorul meu gând a fost către campionul olimpic de la Londra, 2012, la Tir, Alin Moldoveanu, născut in Focșani,Vrancea, unde a început sportul de performanța și care a reprezentat Iașiul în perioada sa de glorie. Îmi mai revin în minte și anii în care am avut onoarea de a mă pregăti și de a concura pentru Clubul ieșean,,Politehnica” alături de multipla noastră campioană națională si recordmană la săritura cu prăjina, Gabriela Mihalcea, care a început atletismul tot la Adjud sub indrumarea aceluiași prof. Catrinescu Ghe, care a ajuns sub bagheta deosebitului antrenor, domnul profesor Butnaru Ion și care mi-au marcat atât viața cât și cariera profesională,dupa ce am revenit acasă. Sunt sigur ca ar fi multe de spus despre aceste subiecte, dar scopul meu în această lucrare este de a aduce în atenția cititorilor amintirea primului român care a participat la Jocurile Olimpice și anume vrânceanul George Plagino.
S-a intâmplat în anul 1900, la J.O.de vară de la Paris, în proba de TIR (o alta coincidență cu Alin Moldoveanu, nu?) ,unde a ocupat un onorant loc 13 din 31 de participanți, cu 11 puncte. Pe numele său întreg ,Gheorghe Alexandru Plagino s-a născut la data de 16 noiembrie 1878, in Plăginești, azi Dumbrăveni, Vrancea, dupa ce o perioada s-a numit Plăinești.
Ce se știe despre numele de Plagino?
Fanariotul Aicachi Plagino a avut un fiu, Alexandru Plagino care a fost ginerele domnitorului Țării Românești, Barbu Știrbei. Numele boierului Alexandru Plagino este găsit în conflictele dintre moșnenii satului Cândești și egumenul grec al schitului Recea. Pamântul a fost câștigat de Plagino prin sentințe judecătorești din 13 februarie 1859, 7 februarie 1859 si 6 mai 1860. Acesta deținea o moșie de 14000 ha teren arabil si 45000 ha păduri. In 1863, prin secularizare, averea schitului este preluată de stat. Moșia Plagino e moștenită de Iancu Fridmnann, care fuge in Franța.
George Plagino s-a născut la curtea boierului Al. C. Plagino, in locuința mamei sale, Wilhelmina Sufert, de 20 de ani, care era slujnică la curtea boierului, fiind de religie catolică. Din declarațiile referentului la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Vrancea, domnul Florin Marian Dirdală, reiese că: ,,Declarația nașterii către funcționarul de stare civilă s-a făcut de către d-l Constantin Vasile, în lipsă de tată”.după cum reiese din documentele de acum un secol și jumătate. Martori erau un vizitiu și un muncitor agricol, argați ai boierului Plagino. George avea statutul de copil ilegitim. Timp de 18 ani a crescut la curtea boierului Plagino, fără ca tatăl lui să-i fie alături. Acesta era căsătorit cu Elena Plagino, o distinsă doamnă din înalta societate, care a decedat în 1880. In luna februarie 1894, la insistențele tatălui său, fiul de boier se căsătoreste cu Wilhelmina Sufert și astfel l-a legitimat și pe copilul George.
Din acest moment, tânărul George a urmat o carieră strălucitoare alături de un anturaj select format din: familia regală,principii Bibescu si Ghica. George Plagino era nepotul lui Barbu Știrbei si stănepotul lui Alexandru Moruzi,trei foști domni ai Țării Romanești, fapt care i-a adus și o avere consistentă. In anul 1901 boierul Plagino donează Primariei Focșani un imobil din strada George Pruncu(azi str. Ana Ipătescu), care a fost folosit ca școala profesională, unitate sanitară cu paturi(20), numită ,,Adăpostu Comunal” care dainuie pâna în anul 1936.
Aflându-se la Paris, la studii, în anul 1900, George Alexandru Plagino, având 23 de ani, s-a înscris la ediția a VI-a a Jocurilor Olimpice, la concursul de tir. Proba se numea : ,,Trageri cu arma de vanătoare” și s-a desfașurat pentru prima data cu talere aruncate. A fost unul din cei doi străini participanți la această probă, ocupând locul 13 din 31, cu 11 talere țintite din 20 posibile. În anul 1907, Plagino s-a căsătorit cu Nicola(Colette) Lahovary, viitoarea doamnă de onoare a reginei Maria a României, care l-a purtat pe brațe pe Regele Mihai înainte de botez și a fost distinsă cu Steaua României pentru ,,Devotamentul din timpul războiului mondial”.
La 1 decembrie 1908, la sesiunea C.I.O. de la Londra a fost ales al 57-lea membru al Comitetului Internațional Olimpic( al 35-lea membru în funcție), fiind retras de autoritațile comuniste în februarie 1948. A fost al 2-lea român membru al C.I.O. după George Ghe. Bibescu(1899-1901), fiul fostului domnitor al Țării Romanești, Gheorghe Bibescu(1843-1848). A făcut parte din Comitetul Olimpic român din 1914 pâna in1938. A deținut funcții de conducere în cadrul mișcarii sportive din România, fiind vicepreședinte al C.O.R.(1923-1940) si președinte al Uniunii Federațiilor sportive din România- U.F.S.R.(1933-1940). În calitate de diplomat din partea României, nepotul fostului domnitor al Țării Românești și-a pus amprenta asupra sportului autohton, reușind să stabilească relații internaționale pentru participarea delegațiilor tricolore la competiții mondiale.
Din activitatea lui George Plagino amintim, printre altele și membru fondator al Automobil Club Român(1904), președinte al Comisiei pentru Jocurile Olimpice din cadrul F.S.S.R.(1919-1933), președinte al Comisiei de Tir din cadrul F.S.S.R.(1929-1933), senator al României(1930-1940), din partea Partidului Conservator, președinte al Federației Române de Tir(1933-1940), iar ulterior al celei de scrimă.
A avut un rol decisiv in câștigarea primei medalii olimpice de către România, la rugby, în 1924, la Paris. Într-un moment în care se făceau presiuni ca acest sport sa fie scos de pe listă în 1924, datorită lipsei de interes, Plagino a insistat pe lânga ceilalți membri ai C.I.O. ca rugby-ul să rămână si a reușit. Astfel, pe lângă S.U.A. si Franța și-a făcut debutul și echipa reprezentativă a României. Deși a pierdut ambele intâlniri, România s-a clasat pe locul 3, aducând prima medalie Olimpică in țară. Ulterior, Plagino a fost răsplatit pentru eforturile sale cu Medalia de aur a Franței pentru educație fizică si sport. După instalarea comuniștilor la putere, George Plagino și-a pierdut statutul pe plan intern, iar in 1948, autoritățile de la București l-au retras de la C.I. O. cu numai câteva luni înaintea J.O. din Marea Britanie. Plagino moare un an mai târziu la 3 mai 1949, la București, la vârsta de 72 de ani, însă lasă în urmă o carieră care și-a pus amprenta asupra sportului românesc.
Închei aducând un omagiu omului de sport care a fost George Plagino,
preluând motto-ul ziarului Sportului de Vrancea, Sunt mândru ca sunt vrâncean !>>
Bibliografie: Monitorul de Vrancea, Monografia comunei Tîmboiești, Direcția Județeana a Arhivelor Vrancea, Sportul de Vrancea
Sportul de Vrancea, felicita si multumeste in acelasi timp domnului profesor Sergiu Craciun, pentru efortul de a cauta si studia istoria acestui episod prea putin mediatizat de Comitetul Olimpic Roman, Academia Olimpica Romana, Ministerul Tineretului si Sportului si Directia Judeteana de Tineret si Sport din Vrancea.
Chiar daca domnul profesor a facut referire la coincidenta fericita, ca sportivul focsanean, Alin Moldoveanu, sa cucereasca titlul olimpic la tir in 2012 la J.O. de la Londra, redactia ziarului Sportul de Vrancea, completeaza si pluseaza aceasta coincidenta istorica fericita pentru Vrancea olimpica sportiva si prin campionul olimpic focsanean, tot la tir. La J.O. de la Moscova din 1980, Ion Corneliu.
Vrancea a fost prima in olimpismul romanesc si a tinut linia de tragere sus si o va mai tine !
Sunt mandru ca sunt vrancean ! … si din 1900, de la J. O. de la Paris !
Redactia SDV
