Timpul le rezolvă pe toate, este o vorbă veche din popor.
Cu vreo 9 – 10 ani în urmă, în cadrul şcolii de fotbal „Florin Jelea” din Focşani a clubului Juventus, la grupa 1991, antrenată atunci de Laurenţiu Muscalu, erau doi portari: Adrian Lazăr, care era titularul echipei de copii de atunci şi Octavian Oprea, care în prezent este jucătorul lui Dinamo Bucureşti fiind doar împrumutat la Focşani, atunci rezerva lui Adrian Lazăr. Diferenţa dintre ei era la acea vreme de talie. Acest lucru îl avantaja pe Adrian Lazăr, Octavian fiind înalt aproape cât poarta de handbal şi se mişca mai greu pentru minifotbal. Timpul a trecut, dar a şi lucrat. Despre Adrian Lazăr prea multe nu mai ştiu, la un molment dat acesta se mutase în Bucureşti şi dădu-se nişte probe la Progresul şi la Sportul Studenţesc Bucureşti. Un element important în cariera sa l-a avut mama lui care necunoscând fenomenul, mai mult rău i-a făcut decât bine. Nu acelaşi lucru putem spune de Octavian Oprea, unde părinţii, dar în mod special mama lui Octav, au fost cei care i-au asigurat, controlat şi încurajat paşii spre marea performanţă. Să fii la 17 ani jucătorul echipei Dinamo Bucureşti, să debutezi la echipa fanion a judeţului unde te-ai născut fără să primeşti gol, este, cel puţin deocamdată, un vis împlinit. Eu cel puţin , am crezut întotdeauna într-un parcurs excelent. Dar sunt sigur că în curând, Octavian Oprea va apăra în liga I şi de ce nu la marile cluburi din Europa. Gândul mă bate să cred că are ceva în codul genetic din fostul mare portar Silviu Lung. Dar vom vedea.
De ce spun aceste lucruri. Pentru că şcoala de fotbal „Florin Jelea” din Focşani a avut o producţie semnificativă de portari: Ionel, Popoiu, Popovici, Popa, Budu, Lazăr, Alecu, Desagă, Grosuleac, Lazăr Adrian, Oprea, Trifan, Ciocârlan ,Barbărasă. Un rol deosebit la avut şi antrenorul de portari de atunci Radu Chiriac. Lazăr Gabriel şi Ionel Cristinel apără poarta echipei FC Panciu şi Octavian Oprea a debutat fără gol pentru CSM Focşani 2007. Plecarea la Bucureşti a lui Octavian a fost făcută la momentul potrivit şi acesta este meritul fără doar şi poate al părinţilor lui. Pentru că altfel nu cred că Octavian ajungea astăzi aici. Perioadele antrenorilor Ionuţ Chirilă, Ionel Augusti, Gică Mihali au distrus fotbalul autohton. FC Panciu are meritul de a reînvia ca pasărea Phoenix, aşa cum s-a întâmplat şi cu oraşul după incendiul devastator, de a renaşte fotbalul în Vrancea cu meritul a doi oameni deosebiţi, Ion Petre şi Florin Stoica. Chiar la un moment dat şi FC Panciu era interesată de Octavian Oprea. Octavian Oprea este simbolul unei generaţii care va scrie istorie. Nu ştiu acum câtă pentru fotbalul vrâncean sau câtă pentru fotbalul românesc.Eu rămân unul din îngerii lui păzitori în continuare la fel ca şi până acum şi voi veghea la parcursul lui fotbalistic. Părinţii să-i trăiască.
Timpul le rezolvă pe toate.

viorel.paizan@sportuldevrancea.ro