În vederea asigurării reintregării sportivilor profesionişti pe piaţa muncii la sfărşitul carierei sportive a acestora, Comisia subliniază importanţa de a se lua în considerare din timp necesitatea de a asigura tinerilor sportivi şi sportive o formare pentru „o dublă carieră” şi de a dispune la nivel local de centre de formare de un înalt profesionalism, capabile să protejeze interesele de ordin moral, educaţional şi profesional ale acestor tineri. Comisia a lansat un studiu privind formarea tinerilor sportivi şi sportive din Europa, rezultatele acestuia putând fi folosite în elaborarea politicilor şi programelor menţionate anterior.
Promovarea şi investiţiile în pregătirea în condiţii corespunzătoare a tinerilor sportivi şi sportive cu calităţi deosebite reprezintă un element crucial pentru dezvoltarea durabilă a sportului, la toate nivelurile. Comisia subliniază faptul că sistemele de formare a tinerilor sportivi şi sportive cu aptitudini remarcabile ar trebui să fie deschise participării tuturor, fără discriminări în privinţa naţionalităţii cetăţenilor UE.

1. Regulile prin care se solicită echipelor să includă o anumită cotă de sportivi care au fost formaţi la un nivel local ar putea fi acceptate, ele fiind compatibile cu dispoziţiile Tratatului referitoare la libera circulaţie a persoanelor, dar numai cu condiţia ca acestea să nu ducă la nici un fel de discriminare directă bazată pe naţionalitate şi ca orice eventuale efecte ale unei discriminări indirecte care ar putea deriva din aplicarea acestor reguli să poată fi justificate ca fiind proporţionale cu un obiectiv legitim urmărit, precum intensificarea şi protejarea pregătirii şi dezvoltării tinerilor sportivi talentaţi. Studiul aflat în desfăşurare privind formarea tinerilor sportivi şi sportive din Europa va oferi informaţii utile acestei analize.

2.4 Promovarea voluntariatului şi a cetăţeniei active prin intermediul sportului

Participarea la o echipă, principiile de fair play, respectare a regulilor jocului, respect faţă de ceilalţi, solidaritate şi disciplină, precum şi organizarea de activităţi sportive adresate amatorilor cu sprijinul cluburilor sportive non-profit şi al voluntariatului sunt elemente menite să consolideze cetăţenia activă. Voluntariatul în cadrul organizaţiilor sportive oferă numeroase oportunităţi pentru educaţia nonformală, aceste oportunităţi trebuind a fi recunoscute şi consolidate. Sportul oferă, de asemenea, posibilităţi atractive pentru implicarea şi angajamentul tinerilor în societate şi poate avea un efect benefic în contracararea delicvenţei.
Există, cu toate acestea, noi tendinţe referitoare la modul în care este practicat sportul, în special de către tineri. Se remarcă o tendinţă ascendentă de practicare a sporturilor individuale, mai curând decât a celor colective şi cu o structură organizată, ceea ce duce la reducerea numărului de voluntari pentru cluburile sportive destinate amatorilor.

1. Împreună cu statele membre, Comisia va identifica provocările cheie cu care se confruntă organizaţiile sportive nonprofit, precum şi principalele caracteristici ale serviciilor asigurate de aceste organizaţii.
2. Comisia va sprijini sportul practicat la nivel începător prin intermediul programului „Europa pentru cetăţeni”.
3. Comisia va propune, de asemenea, încurajarea tinerilor să se implice în activităţi sportive prin intermediul programului „Tineretul în acţiune”, în domenii precum schimburile de tineri şi oferirea de asistenţă pe bază de voluntariat în cursul evenimentelor sportive.
4. Comisia va dezvolta în continuare schimbul de informaţii şi bune practici cu privire la voluntariat în sport cu implicarea statelor membre, a organizaţiilor sportive şi a autorităţilor locale.
5. Pentru a înţelege mai bine cerinţele şi necesităţile specifice ale sectorului sportiv pe bază de voluntariat în cadrul elaborării de politici la nivel european şi naţional, Comisia va lansa un studiu european privind voluntariatul în sport.

2.5 Utilizarea potenţialului sportului cu privire la incluziunea socială, integrarea şi şansele egale

Sportul are o contribuţie importantă la coeziunea economică şi socială, precum şi la formarea unor societăţi mai bine integrate. Toţi locuitorii trebuie să aibă acces la sport. În acest sens, este necesară abordarea necesităţilor specifice şi a situaţiei grupurilor insuficient de bine reprezentate, iar rolul special pe care sportul îl poate avea pentru tineri, pentru persoanele cu handicap şi pentru cei ce aparţin unor categorii defavorizate trebuie să fie luat în considerare. Sportul poate facilita, de asemenea, integrarea în societate a imigranţilor şi a persoanelor de origine străină şi poate sprijini dialogul intercultural.
Sportul promovează sentimentul apartenenţei comune şi al participării şi poate, în acest sens, reprezintă un instrument important pentru integrarea imigranţilor. În acest context, punerea la dispoziţie a spaţiilor destinate practicării sporturilor şi sprijinirea activităţilor legate de domeniul sportiv sunt importante în vederea facilitării interacţiunii pozitive dintre imigranţi şi societatea care îi găzduieşte.
Comisia consideră că este posibilă o mai bună utilizare în cadrul politicilor, al acţiunilor şi al programelor Uniunii Europene şi al statelor membre, a potenţialului sportului ca instrument de incluziune socială. Aceasta include contribuţia sportului la crearea de locuri de muncă şi la creşterea economică, precum şi la revitalizare, în special în zonele defavorizate. Activităţile nonprofit care contribuie la coeziunea şi incluziunea socială a grupurilor vulnerabile pot fi considerate ca servicii sociale de interes general.
Metoda deschisă de coordonare a protecţiei sociale şi a incluziunii sociale va continua să includă sportul ca instrument şi indicator. Studiile, seminariile, conferinţele, propunerile de politici şi planurile de acţiune vor include accesul la sport şi/sau apartenenţa la structuri sportive sociale ca element cheie pentru analiza fenomenului excluziunii sociale.

1. Comisia va sugera statelor membre să aibă în vedere sprijinirea prin intermediul programului PROGRESS, precum şi prin programul de învăţare continuă şi programele „Tineretul în acţiune” şi „Europa pentru cetăţeni”, a acţiunilor de promovare a incluziunii sociale prin sport şi de combatere a discriminării în sport. În contextul politicii de coeziune, statele membre ar trebui să ia în considerare rolul sportului în domeniul incluziunii sociale, al integrării şi al şanselor egale, ca parte integrantă a activităţilor de programare aferente Fondului Social European şi Fondului European de Dezvoltare Regională, şi sunt încurajate să promoveze acţiuni în cadrul Fondului European de Integrare.

Comisia încurajează statele membre şi organizaţiile sportive să adapteze infrastructura sportivă pentru a putea lua în considerare necesităţile persoanelor cu handicap. Statele membre şi autorităţile locale ar trebui să se asigure de faptul că locaţiile şi dispozitivele destinate activităţilor sportive sunt accesibile şi persoanelor cu handicap. Trebuie să se adopte criterii specifice în vederea asigurării accesului echitabil la activităţile sportive pentru toţi copiii şi în mod special pentru cei cu handicap. Se va promova formarea supraveghetorilor, a voluntarilor şi a personalului de primire din cluburile şi organizaţiile sportive în vederea bunei întâmpinări a persoanelor cu handicap. În cadrul consultaţiilor purtate cu factorii implicaţi în domeniul sportiv, Comisia are în vedere în mod special menţinerea dialogului cu reprezentanţii sportivilor cu handicap.

1. Comisia, în planul său de acţiune privind Strategia Uniunii Europene pentru persoanele cu handicap, va lua în considerare importanţa sportului pentru persoanele cu handicap şi va sprijini acţiunea întreprinsă în acest domeniu de către statele membre.
2. În cadrul Foii de parcurs privind egalitate între femei şi bărbaţi pentru perioada 2006-2010, Comisia va încuraja abordarea integratoare a problemelor referitoare la egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi în cadrul tuturor activităţilor sale legate de sport. Foaia de parcurs pune accent în mod special pe accesul la activităţile sportive pentru femeile imigrante şi cele care aparţin unor minorităţi etnice, precum şi pe accesul femeilor la funcţii de decizie în domeniul sportiv şi pe publicarea în mijloacele media de materiale referitoare la femeile ce practică activităţi sportive

2.6 Consolidarea activităţilor de prevenire şi combatere a rasismului şi violenţei

Violenţa în timpul activităţilor sportive, în mod special pe stadioanele de fotbal rămâne o problemă îngrijorătoare care poate îmbrăca diverse forme. Această problemă a depăşit limitele stadioanelor, cuprinzând şi zonele orăşeneşti. Comisia s-a angajat să contribuie la prevenirea incidentelor prin promovarea şi facilitarea dialogului cu statele membre, organizaţiile internaţionale (ex. Consiliul Europei), organizaţiile sportive, serviciile de ordine publică, precum şi cu ceilalţi factori implicaţi (ex. organizaţiile de suporteri şi autorităţile locale). Autorităţile de aplicare a legii nu se pot ocupa în mod special de cauzele implicite ale violenţei în sport.
Comisia încurajează, de asemenea, schimbul de bune practici şi de informaţii cu privire la grupurile de suporteri ce prezintă un risc de agresivitate şi violenţă între forţele de poliţie şi/sau autorităţile din domeniul sportului. Se va acorda o importanţă deosebită formării profesionale a poliţiştilor în privinţa gestionării mulţimilor şi a huliganismului.
Sportul presupune participarea tuturor cetăţenilor, indiferent de sex, vârstă, handicap, religie şi credinţă, orientare sexuală şi cadru social sau economic. Comisia a condamnat în mod repetat orice manifestare de rasism şi xenofobie, acestea fiind incompatibile cu valorile UE.

1. Cu privire la atitudinea rasistă şi xenofobă, Comisia va continua să promoveze dialogul şi schimbul de bune practici în cadrul reţelelor de cooperare existente, precum „Fotbal Împotriva Rasismului în Europa” (FARE).

Comisia recomandă federaţiilor sportive să dispună de proceduri de acţiune împotriva abuzurilor de natură rasistă din timpul meciurilor, pe baza iniţiativelor existente. Aceasta recomandă, de asemenea, consolidarea dispoziţiilor privind discriminarea în acordarea licenţei de funcţionare pentru cluburile sportive.

Comisia:

1. Va promova, în conformitate cu normele naţionale şi cu cele UE aplicabile, schimbul de informaţii operaţionale şi de cunoştinţe practice şi experienţă în prevenirea incidentelor de violenţă şi rasism între forţele de aplicare a legii, inclusiv cu organizaţiile sportive.
2. Va analiza posibilităţile de elaborare a unor instrumente legislative şi a altor standarde cu aplicare la nivelul UE în vederea prevenirii dezordinii publice în timpul evenimentelor sportive.
3. Va promova o abordare multidisciplinară de prevenire a comportamentului antisocial, cu accent pe acţiuni socio-educative precum pregătirea suporterilor (activitate de lungă durată, de dezvoltare a unei atitudini pozitive şi nonviolente în rândul suporterilor);
4. Va consolida cooperarea regulată şi structurată în rândul serviciilor de aplicare a legii, al organizaţiilor sportive şi al celorlalte părţi implicate;
5. Va încuraja utilizarea următoarelor programe în vederea contribuirii la prevenirea şi combaterea violenţei şi a rasismului în sport: „Tineretul în acţiune”, „Europa pentru cetăţeni”, DAPHNE III, „Drepturi fundamentale şi cetăţenie” şi „Prevenirea şi combaterea criminalităţii”;

(24) Va organiza o conferinţă la nivel înalt, cu participarea factorilor implicaţi, în vederea discutării măsurilor de prevenire şi combatere a violenţei în timpul evenimentelor sportive.

2.7 Difuzarea valorilor noastre în întreaga lume

Sportul poate avea un rol în privinţa unor diverse aspecte ale relaţiilor externe ale UE: ca element al programelor de asistenţă externă, ca element de dialog cu ţările partenere, precum şi în cadrul activităţilor de diplomaţie publică ale UE.
Prin intermediul unor acţiuni concrete, sportul deţine un potenţial considerabil de a reprezenta un instrument de promovare a educaţiei , sănătăţii, dialogului intercultural şi dezvoltării şi păcii.

1. Comisia va promova utilizarea sportului ca instrument în cadrul politicii sale de dezvoltare. În special, aceasta va:

1. Promova sportul şi educaţia fizică drept elemente esenţiale pentru o educaţie de calitate şi ca modalităţi de a spori gradul de atractivitate şi de frecventare a şcolilor.
2. Direcţiona acţiunile întreprinse către îmbunătăţirea accesului fetelor şi femeilor la educaţia fizică şi sport, cu obiectivul de a le ajuta să câştige încredere, de a îmbunătăţi gradul de integrare socială, a depăşi prejudecăţile şi a promova un stil de viaţă sănătos, precum şi accesul femeilor la educaţie;
3. Sprijini promovarea sănătăţii, precum şi campaniile de sensibilizare prin intermediul sportului.

În elaborarea politicilor sale de dezvoltare, atunci când va aborda tema sportului, UE va depune toate eforturile necesare în crearea de sinergii cu programele existente ale Naţiunilor Unite, statelor membre, autorităţilor locale şi organismelor private. Aceasta va pune în aplicare acţiuni care sunt complementare sau inovative cu privire la respectarea programelor şi a acţiunilor existente. Memorandumul de înţelegere semnat de Comisie şi FIFA în 2006 pentru a transforma fotbalul într-o forţă de dezvoltare a ţărilor din Africa, Caraibe şi Pacific reprezintă un exemplu în acest sens.

1. UE va include în dialogul politic şi de cooperare cu ţările partenere, oricând va fi cazul , problemele referitoare la sport precum transferurile internaţionale de jucători, exploatarea sportivilor minori, dopajul, spălarea banilor prin intermediul sportului, precum şi aspectul securităţii în timpul evenimentelor sportive majore organizate la nivel internaţional.

Procedurile de acordare rapidă a vizelor şi cele privind facilitarea imigraţiei, în special în cazul sportivilor de performanţă din ţările din afara UE sunt elemente importante în vederea sporirii gradului de atractivitate pe care îl prezintă UE la nivel internaţional. În afara procesului actual de încheierea unor acorduri de facilitare a vizelor cu ţări terţe şi de consolidarea regimului vizelor aplicabil membrilor familiei olimpice pe parcursul Jocurilor olimpice, UE va trebui să dezvolte (temporar) mecanisme de primire a sportivilor provenişi din ţări terţe.

Comisia va acorda o atenţie specială sectorului sportiv:

1. În implementarea Comunicării emise recent privind migraţia circulatorie şi parteneriatele pentru mobilitate între Uniunea Europeană şi ţările terţe;
2. În elaborarea unor scheme armonizate de primire, din motive economice, a unor diverse categorii de cetăţeni ai unor ţări terţe, în baza Planului de acţiune privind migraţia legală.

2.8 Sprijinirea dezvoltării durabile

Practicare sportului, echipamentele şi evenimentele sportive au un impact semnificativ asupra mediului înconjurător. Este importantă promovarea unei gestionări ecologice raţionale, capabilă să abordeze, printre altele, problemele legate de achiziţiile ecologice, de emisiile de gaze cu efect de seră, eficienţa energetică, depozitarea deşeurilor şi tratarea solului şi a apei. Organizaţiile sportive europene şi organizatorii de evenimente sportive ar trebui să adopte obiective legate de mediul înconjurător în vederea asigurării unei dezvoltări durabile a activităţilor sale din punct de vedere al protecţiei mediului. Prin intermediul îmbunătăţirii credibilităţii de care beneficiază cu privire la problemele de mediu, organizaţiile responsabile ar putea să se aştepte la anumite avantaje oferite de participarea la găzduirea de evenimente sportive, precum şi la beneficii de ordin economic legate de utilizarea raţională a resurselor naturale.

Comisia:

1. Va utiliza dialogul structurat pe care îl poartă cu organizaţiile internaţionale şi europene, precum şi cu alţi factori implicaţi în domeniul sportiv, pentru a-i încuraja, împreună cu membrii acestora, să participe la Schema de eco-management şi audit (EMAS) şi la cea de acordare a etichetei ecologice comunitare şi să promoveze aceste scheme voluntare în timpul principalelor evenimente sportive;
2. Va promova achiziţiile ecologice în cadrul dialogului său politic cu statele membre şi cu alte parţi interesate;
3. Va sensibiliza, prin intermediul unor orientări elaborate în cooperare cu părţile implicate relevante (factori de decizie, IMM-uri, comunităţile locale), cu privire la necesitatea de a conlucra în cadrul unor parteneriate stabilite la nivel regional, în vederea organizării durabile a evenimentelor sportive;
4. Va considera sportul ca o parte integrantă a componenţei „Informare şi comunicare” din cadrul noului program LIFE+.