ANIVERSĂRI, COMEMORĂRI, EVENIMENTE DIN VRANCEA

SUPER CALENDAR SPORTUL DE VRANCEA

Sportul de Vrancea ii ureaza La multi ani lui Petrica Butuc, fostul nostru coleg de redactie, care maine, 14 septembrie 2013, implineste varsta de 65 de ani! Viata lunga maestre!

9 septembrie 1927 – S-a născut, la Zguriţa, judeţul Soroca, azi Republica Moldova, Alexandru Cucereanu, profesor, inginer, scriitor, grafician, publicist.

12 septembrie 1869 – S-a născut, la Focşani, profesorul universitar Gheorghe Gh. Longinescu, academician, doctor în chimie. (m. )

Întreaga viaţă a dedicat-o cercetării ştinţifice în domeniul chimiei, domeniu în care a avut realizări de mare prestigiu. Deviza lui a fost „Ştiinţa înseamnă muncă şi munca înseamnă cinste“.

14 septembrie 1897 – S-a născut la Româneşti, comuna Nistoreşti, Stan Doldor, original constructor de dârste şi confecţioner de cergi, primar la Nistoreşti în prima jumătate a secolului trecut. (m. 7 august 1957, Româneşti)

A fost probabil primul din Ţara Vrancei care a construit dârste şi a confecţionat cergi. Meşteşugul a fost continuat după moarte de soţia sa, Tudora Doldor, şi copiii săi, Ştefan, Ion, Măriuţa, Lucica şi Vasilica Doldor. Dintre toţi, doar fiul cel mare, Ştefan, a ales să-şi dedice întreaga viaţă construirii dârstelor şi confecţionării cergilor .

Pentru o perioadă de zece ani, Stan Doldor a fost primarul comunei, timp în care a realizat foarte multe lucruri, câteva dintre ele cu totul şi cu totul deosebite, rămase în memoria localnicilor. Sătenii din Romăneşti nu aveau biserică şi cimitir fiind nevoiţi să-şi îngroape morţii în satele vecine, Herăstrău şi Nistoreşti. În scurt timp, inimosul, operativul şi hotărâtul întreprinzător şi bun gospodar Stan Doldor a construit în sat bierică şi cimitir, lucru ce părea pentru acele timpuri să se poată realiza mult mai greu şi în timp mai îndelungat.

A construit în Româneşti o şcoală pentru ciclul primar. Dând dovadă de un deosebit spirit de responsabilitate, a procurat materiale de construcţie dintre cele mai bune şi durabile, inclusiv de peste munţi, din Trei Scaune, şi a angajat meseriaşi dintre cei mai buni, astfel că la marile cutremure din 10 noiembrie 1940, 4 martie 1977 şi cele care au mai urmat, şcoala nu a fost afectată absolut cu nimic, iar podeaua a fost schimbată abia la începutul acestui secol, deci după mai bine de şase decenii.

De reţinut că pentru un timp, până a fost gata clădirea, şcoala a funcţionat în casa lui.

Având în vedere toate acestea, fac un apel factorilor în drept ca Şcoala cu clasele I-IV din satul Româneşti să primească numele Şcoala „Stan Doldor“.

Tot el a pregătit documentaţia legală şi a început construirea Şcolii din Podul Nărujei, sat intrat ulterior în componenţa comunei Năruja.

Perioada imediat următoare celui de-Al Doilea Război Mondial a fost foarte tulbure. Sfatul tătucului Stalin dat lui Gheorghe Gheorghiu Dej de a scăpa de adversarii incomozi prin trimiterea lor la canalul Dunăre-Marea Neagră a găsit şi în destoinicul fost primar din Româneşti o nevinovată victimă. Prestigiul şi autoritatea de care se bucura nu era deloc pe placul autorităţilor. Stan Doldor (care pentru o scurtă perioadă a fost viceprimar şi după război) putea fi un mare pericol prin prestigiul de care se bucura nu doar în rândul localnicilor ci şi în rândul unor mari personalităţi (Constantin C. Giurăscu, Simion Mehedinţi etc). Bolile contractate la Poarta Albă aveau să-i fie în scurt timp fatale.

Ca o ultimă remarcă, aşa cum afirmă fiul său, Ion Doldor, a avut premoniţia morţii. Pe 5 august 1957 şi-a chemat urgent feciorii şi fetele acasă pentru a doua zi (6 august era zi de sărbătoare şi de bâlci) pentru a rezolva problema moştenirii iar pe 7 august a murit.

14 septembrie 1948 – S-a născut, la Bilieşti, Vrancea, Petrică Butuc, ziarist reputat, fost redactor şef al periodicului Milcovul, directorul ziarului Sansa Vranceana si senior editor la ziarul Sportul de Vrancea. In prezent este ofiter de presa la CSM 2007 Focsani, ziarist la Sport Vrancean, ofiter de presa la Vrancea Trophy si secretarul comisiei tehnice a AJF Vrancea.

15 septembrie 1911 – S-a născut, la Adjud, poetul, actorul vrâncean de teatru şi de film Emil Botta. (m. 24 iulie 1977, Bucureşti)

Este fratele omului de cultură Dan Botta.

Ca actor de film a colaborat printre alţii cu trei dintre cei mai însemnaţi regizori ai României: Ion Popescu Gopo, Liviu Ciulei şi Lucian Pintilie. A fost distribuit în „Se aprind făcliile“, „Viaţa nu iartă“, „Bijuterii de familie“, „Erupţia“, „Când primăvara este fiebinte“, „S-a furat o bombă“, „Poveste sentimentală“, „Paşi spre lună“, „Pădurea spânzuraţilor“, „Răscoala“, „De-aş fi ...Harap Alb“, „Şah la rege“, „Dacii“, „Faust XX“, „Subalternul“, „Lettre a Carla“, „Columna“, „Mastodontul“, „Realitatea ilustrată“, „Reconstituirea“, „Dincolo de nisipuri“, „Premiera“.

Ca actor de teatru, după o activitate la mai multe teatre din provincie care l-a consacrat, a fost prezent la Teatrul Naţional din Bucureşti în roluri de mare greutate în foarte multe piese, scrise atât de dramaturgi români cât şi de cei străini, ale căror enumerare ne-ar obliga la o foarte lungă înşiruire.

Ca poet se remarcă printr-o deosebită originalitate. A debutata în 1929 cu poemul „Strofă ultimă“ în revista lui Tudor Arghezi „Bilete de papagal“. Printre altele, a scris volumele de versuri „Întunecatul April“, „Pe-o gură de rai“, „Poezii“, „Versuri“, „Poeme“, „Un dor fără saţiu“. În proză s-a afirmat cu „Trântorul“ (o ediţie în perioada interbelică şi a doua ediţie în perioada postbelică).

Probabil că, judecând acum după o jumătate de secol, Emil Botta este cel mai de apreciat ca actor de film, după ce în timpul vieţii succesul şi prestigiul oscilau înclinând după preferinţele admiratorilor când spre poezie, când spre teatru, când spre film fără însă ca una dintre ele la sfârşitul vieţii să se detaşeze convingător. La început poezia i-a creat o deosebită celebritate. Era adulat, ca poet, de Mircea Eliade, Emil Cioran, Nicolae Steinhardt şi mulţi alţii. Criticii Vladimir Streinu, Şerban Cioculescu şi mulţi alţii i-au adus deosebite elogii.

Dar roata s-a învârtit, după cum bine ştim, şi la un moment dat poetul Emil Botta a fost inclus de nişte „critici literari“ care trebuiau să răspundă unor ordine în „Corabia cu rataţi“, din care mai făceau parte celebrii Eugen Ionescu, Emil Cioran etc.

Pentru activitatea sa a primit numeroase premii şi distincţii. În 1937 a primit Premiul Fundaţiilor Regale. În 1953 a fost distins cu Ordinul Muncii clasa a II-a, în 1967 a primit Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a şi a primit Premiul „Mihai Eminescu“ al Academiei Române. În 1968 a primit titlul de Artist emerit.

Pentru un timp a fost căsătorit cu actriţa Maria Mimi Botta.

În memoria ilustrului actor şi poet, unul dintre liceele din Adjud a primit numele Liceul Teoretic „Emil Botta“.

Emil Botta, alături de Leopoldina Bălănuţă, Emanoil Petruţ, Cornel Coman, face parte dintr-un impresinant careu actoricesc vrâncean, în care este foarte greu să spui cine este primul, cine este al doilea, cine este al treilea...

 senior ANTON SOARE