Capitolul al II-lea, Aniversări, comemorări, evenimente sportive, cultural-artistice, social-politice, literare, istorice, tehnico-ştiinţifice, religioase şi publicistice din România şi Republica Moldova în săptămâna 07 ianuarie – 13 ianuarie

SPORTUL DE VRANCEA II UREAZA DE ACUM LUI ADRIAN MUTU LA MULTI ANI CU SANATATE !

ianuarie 1672 –– A început a treia domnie în Moldova a lui Gheorghe Duca. Prima domnie a avut loc între noiembrie 1665 şi 21/31 mai 1666, a doua domnie a început în decembrie 1668 şi s-a încheiat în decembrie 1671 iar a treia domnie începută în ianuarie 1672 a luat sfârşit la 10/20 august 1672. Gheorghe Duca a mai domnit o perioadă şi în Ţara Românească între 6/16 decembrie 1673 şi 28 noiembrie/8 decembrie 1678.

7 ianuarie 1872 (după alte surse, 4 februarie 1972) –– S-a născut, la Botoşani, Octav Băncilă, pictor realist şi activist politic de stânga. (m. 3 aprilie 1944)

A fost profesor de desen şi caligrafie la diferite şcoli din Iaşi şi apoi la Şcoala de Belle Arte. Dintre picturile sale se disting cele legate de prezentarea vieţii muncitorilor şi ţăranilor, dar şi portrete, natură statică, peisaje şi flori. De remarcat: „Muncitorul“, „Grevistul“, „Întrunire“, „Răscoala 1907“, „Execuţia“, „Historia“, „Înainte de 1907“, „Înmormântarea“, „Pax“, „Autoportret“, „Peticarul“, „Bătrân“, „Portret“, „Portretul regelui Carol I“, „Zaraful“, „Flori“, „Natură statică cu fructe“, „Natură statică cu mere“ etc.

7 ianuarie 1881 –– S-a născut poetul, dramaturgul şi prozatorul român Ion Minulescu. (m. 1944)

7 ianuarie 1917 –– S-a creat, la Iaşi, „Comitetul Naţional al românilor emigranţi din Austro-Ungaria“, avându-l în frunte pe Vasile Lucaciu şi Octavian Goga. Comitetul, alcătuit din 12 membri, a semnat declaraţia de război împotriva Austro-Ungariei.

7 ianuarie 1931 –– A avut loc, la sala Femina, premiera filmului „Ecaterina Teodoroiu“, film sonor (cu dialog în inserturi) despre eroina de la Jiu.

7 ianuarie 1946 –– Sfârşitul lamentabil al aşa zisei greve regale. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri (1945 – 1952), a făcut cu cinism şi viclenie o concesie de doi bani: în guvernul său au fost admişi câte un reprezentant al P.N.Ţ. (Iuliu Maniu) şi P.N.L. (Brătianu) în calitate de miniştri de stat fără portofoliu, ceea ce nu schimba cu nimic datele problemei care făcuse obiectul grevei regale.

7 ianuarie 1947 –– S-a născut, la Turda, fotbalistul internaţional român Dan Emil Anca. În 1961 s-a legitimat la Chimia Turda. În 1964 s-a transferat la Universitatea Cluj unde, de-abia venit, a debutat în prima divizie. Până la sfârşitul carierei de jucător şi apoi, ca antrenor şi conducător de club, a activat numai la Universitatea Cluj dovedind un ataşament deosebit pentru echipa „şepcilor roşii“. A jucat aproape pe toate posturile, în afară de portar, dar s-a afirmat ca mijlocaş, iar, spre sfârşitul carierei, ca fundaş. Cele mai bune performanţe cu echipa sa de club au fost înregistrate în 1965, o dată cu câştigarea Cupei României şi în 1972, când „U“ a terminat campionatul pe locul al III-lea. A jucat de şapte ori în naţionala României, fiind unul dintre componenţii naţionalei care la 15 ianuarie 1969 a terminat la egalitate cu Anglia, campioana mondială de atunci, chiar pe terenul acesteia, în templul fotbalului, pe Wembley. S-a retras din activitatea de jucător la 33 de ani, în 1980, după 306 meciuri în prima divizie a ţării. După retragerea din activitatea competiţională a fost antrenor şi după 1990 conducător de club tot la „U“ Cluj.

7 ianuarie 1975 – S-a născut fotbalistul internaţional român şi apoi antrenorul Bogdan Andone.

7 ianuarie 1985 –– S-a născut, la Făurei, judeţul Brăila, fotbalistul internaţional român Bănel Nicoliţă. A debutat în Divizia A la Timişoara şi s-a afirmat la Steaua Bucureşti, unde pentru o vreme a purtat banderola de căpitan. În prezent joacă în străinătate.

8 ianuarie 1595 –– Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (1593-1601), i-a înfrânt pe turci la Silistra.

8 ianuarie 1873 –– S-a născut Iuliu Maniu, preşedinte al Partidului Naţional Român (1918-1926), apoi al Partidului Naţional Ţărănesc (1926-1933; 1937-1947), al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920), prim ministru în mai multe rânduri; membru de onoare al Academiei Române. (m. 6 martie 1953)

8 ianuarie 1979 –– S-a născut fotbalistul intrrnaţional român Adrian Mutu, supranumit Briliantul, unul dintre cei mai mari fotbalişti români ai tuturor timpurilor, după Gheorghe Hagi, Nicolae Dobrin şi Gică Popescu. A jucat la F.C.Argeş Piteşti, Dinamo Bucureşti, apoi s-a transferat în străinătate, jucând la Inter, Verona, Parma, Chelsea, Juventus şi Fiorentina.

A fost fotbalistul român al anului în 2003, 2005, 2007 şi 2008. De cel puţin patru ori au mai primit acest titlu doar Hagi, Gică Popescu şi Chivu. În acelaşi clasament a fost al doilea în 2002 după Cristi Chivu şi în 2006 după Nicolae Dică, al treilea în 2009 după Cristi Chivu şi Răzvan Raţ.

În anul 2009, ziaristul italian Matteo Morandi a lansat cartea „Ca nimeni altul“ dedicată carierei şi vieţii lui Adi Mutu

Din păcate, talentul ieşit din comun nu a fost dublat de o viaţă sportivă pe măsură care i-ar fi permis rezultate de excepţie.

9 ianuarie 1936 –– S-a născut, la Piatra Neamţ, fotbalistul internaţional român Ion (Nelu) Nunweiller (III), căpitanul echipei Dinamo într-una dintre cele mai bune perioade ale echipei din Ştefan cel Mare.

A fost cu Dinamo campion naţional de cinci ori în 1962, 1963, 1964, 1965 şi 1971 şi a cucerit Cupa României în 1959, 1964 şi 1968. În 1969 a cucerit titlul de campion al Turciei cu Fenerbahce Istanbul, producând o deosebită impresie iubitorilor de fotbal turci.

Foarte bun la jocul de cap, la marcaj, la acroşaj, posesor al unor calităţi fizice deosebite, a fost un adevărat „turn de control“ al apărării dinamoviste, aşa cum peste ani avea să fie Costică Ştefănescu la „Craiova Maxima“ şi la naţională. I s-a atribuit jocul de cuvinte „joacă foarte bine cu cap şi cu capul“.

Dacă, într-o anumită perioadă, jumătatea din faţă a naţionalei de fotbal a României era a lui Gică Hagi iar jumătatea din spate era a lui Gică Popescu, într-o altă prioadă mai recentă, jumătatea din faţă a naţionalei noastre era a lui Adi Mutu iar jumătatea din spate era a lui Cristi Chivu, tot aşa la Dinamo, cu ani în urmă, jumătatea din faţă a echipei din Ştefan cel Mare era a lui Nelu Pârcălab iar jumătatea din spate era a lui Nelu Nunweiller (III).

De la el şi de la fratele său, Lică Nunweiller (IV), amândoi roşcovani, fundaşi puternici, agresivi şi necruţători cu atacanţii adverşi, ca nişte câini răi în centrul apărării echipei Dinamo, provine renumele de „câini roşii“, renume care s-a extins asupra tuturor fraţilor şi coechipierilor, apoi asupra tuturor jucătorilor dinamovişti din toate generaţiile care au urmat. Peste câteva decenii, pe emblema echipei Dinamo, în locul literei D au apărut doi câini roşii.

La puţin timp după Ion şi Lică a debutat Radu Nunweiller (VI), un mijlocaş modern, cu prestanţă, tehnic, clarvăzător şi util în orice concepţie de joc a oricărui antrenor al lui Dinamo sau al naţionalei. Din unele puncte de vedere, îndeosebi tehnic şi al unei anumite eleganţe, Radu a fost mai bun, dar în ansamblu, îndeosebi din punctul de vedere al dăruirii, al calităţilor fizice şi al dragostei suporterilor, Ion (Nelu) Nunweiller (III) a intrat în panoplia marilor legende ale lui Dinamo, alături de Ion Pârcălab, Titus Ozon, Florea Dumitrache, Cornel Dinu, Mircea Lucescu, Dudu Georgescu, sau, mai de curând, regretatul Cătălin Hâldan, Adrian Mutu, Bogdan Lobonţ etc.

După retragerea din activitatea competiţională, în 1972, a îmbrăţişat cariera de antrenor în care a avut remarcabile rezultate, dar nu ca cele de fotbalist.

9 ianuarie 1954 –– Inaugurarea Teatrului de Operă şi Balet, astăzi Opera Naţională din Bucureşti.

9 ianuarie 1998 –– A încetat din viaţă Lia Manoliu, atletă româncă aruncătoare de disc. (n. 25 aprilie 1932)

A fost de o perseverenţă ieşită din comun, participând la şase ediţii ale Jocurilor Olimpice. Ultimul titlu de campioană olimpică l-a obţinut la 36 de ani. Ultimul record personal de 62,06 m l-a obţinut la 40 de ani. În 1974, la Paris, la sediul U.N.E.S.C.O., a primit Trofeul internaţional pentru fair-play „Pierre de Coubertin“. Pe versoul medaliei primite sunt gravate cuvintele: „Mai greu decât o victorie“.

10 ianuarie 1475 –– Victoria de la Vaslui (Podul Înalt), prin care Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a zdrobit armatele otomane conduse de Hadîm Suleiman Paşa.

10 ianuarie 1493 –– S-a născut, la Sibiu, Nicolaus Olahus, istoric şi umanist transilvănean de faimă europeană. (m. 17 ianuarie 1568)

10 ianuarie 1545 –– S-a tipărit, la Târgovişte, „Molitvelnicul“ lui Dimitrie Liubavici.

10 ianuarie 1661 –– A apărut prima lucrare românească de patristică, tradusă direct din originalul grecesc, de Nicolae Milescu Spătarul, „Cartea cu multe întrebări“.

10 ianuarie 1799 –– S-a născut Petrache Poenaru, inginer, matematician, inventator, publicist şi pedagog, (m. 2 octombrie 1875)

A fost membru al Academiei de Ştiinţe din Paris, al Societăţii Academice Române, a fost preşedinte al Societăţii pentru învăţătura poporului român. A participat la Revoluţia de la 1848. Este unul dintre organizatorii învăţământului naţional. A inventat strămoşul actualului stilou, o invenţie ingenioasă şi utilă brevetată la Paris sub numele condei portăreţ, alimentându-se singur cu cerneală.

10 ianuarie 1799 –– Uciderea, la Bucureşti, de către otomani a domnitorului Constantin Hangeriu.

10 ianuarie 1906 –– S-a născut matematicianul Grigore C. Moisil, unul dintre promotorii introducerii tehnicii de calcul în ţara noastră, membru al Academiei Române. (m. 21 mai 1973)

10 ianuarie 1939 –– A murit marea soprană Hariclea Darclée (d Hariclee), (Hartulari), cântăreaţă de operă, lied, oratoriu, romanţă. (n. 10 iunie 1860)

A fost cea mai adulată soprană română din toate timpurile a cărei voce cu totul şi cu totul deosebită a fost însoţită de inteligenţă scenică şi de o frumuseţe fizică particulară. A debutat la Iaşi, la 21 aprilie 1884 iar consacrarea  internaţională s-a produs patru ani mai târziu, la 8 decembrie 1888, pe scena Operei Mari din Paris, în rolul Margareta din Faust, de Charles Gounod. Au urmat trei decenii de strălucită carieră pe marile scene lirice ale lumii: Teatro alla Scala (Milano), San Carlo (Napoli), Pergola (Florenţa), Academy Teatro (New York) etc. A evoluat în Romeo şi Julieta, Tosca, Norma, Traviata, Carmen, Aida, Wilhelm Tell, Don Giovanni, Manon, Cidul, Othello, Tannhauser, Tristan şi Isolda, Boema, Trubadurul, Enoc Arden etc. A colaborat cu cei mai mari compozitori şi cântărţi ai vremii: G. Verdi, Saint-Saens, G. Puccini, A. Toscanini, R. Leoncavallo, Ch. Gounod, Enrico Caruso etc.

10 ianuarie 1951 –– S-a născut poetul Dan Damaschin.

11 ianuarie 1865 –– A avut loc, la Cernăuţi, prima adunare a „Societăţii pentru cultura şi literatura română din Bucovina“.

11 ianuarie 1897 –– A murit medicul Ştefan Stâncă, militant al mişcării socialiste, membru de onoare post-mortem al Academiei Române. Este autorul unor lucrări de referinţă interdisciplinare – medicină, economie, sociologie, filozofie. A fost sărbătorit în 1965 de UNESCO.

11 ianuarie 1909 –– I.I. Brătianu a fost ales preşedinte al P.N.L.

12 ianuarie 1857 –– S-a născut geologul şi paleontologul Sabba Ştefănescu, membru al Academiei Române. (m. 16 august 1931)

12 ianuarie 1866 –– A murit Aron Pumnul , reprezentant al generaţiei paşoptiste transilvănene, filolog, adept al raţionalismului lingvistic. (n. 27 noiembrie 1818)

12 ianuarie 1927 –– S-a născut medicul chirurg Eugeniu Gh. Proca, membru de onoare al Academiei Române. (m. 7 mai 2004)

12 ianuarie 1944 –– S-a născut boxerul nord american Joe William Frazier, fost campion mondial.

12 ianuarie 1968 –– S-a născut fotbalistul brazilian Mauro Silva.

12 ianuarie 1984 –– S-a născut fotbalistul internaţional român Romeo Surdu.

13 ianuarie 1873 –– S-a născut mitropolitul greco-catolic român Vasile Suciu, membru de onoare al Academiei Române. (m. 25 ianuarie 1935)

13 ianuarie 1941 –– Generalul Ion Antonescu a efectuat o vizită în Germania, în cursul căreia a avut o întrevedere cu Adolf Hitler, obţinând sprijinul acestuia în conflictul intern dintre conducătorii statului şi Mişcarea Legionară.

13 ianuarie 1980 –– A murit maestrul Mihai Rădulescu, o figură proeminentă a şahului românesc. (n. 8 noiembrie 1913)

A fost component al echipei naţionale de şah a României la Olimpiada din 1956. Este autorul lucrării în două volume Finaluri complexe în şah, şi a multor altor cărţi şi studii. Printre mai multe turnee câştigate de Rădulescu în Bucureşti şi în ţară, în 1952 a câştigat, la egalitate cu maestrul F.I.D.E. Emanuel-George Reicher turneul naţional de la Focşani. Este foarte greu de crezut de către vrâncenii mai tineri că la Focşani se organiza un asemenea puternic turneu naţional şi ce mari şahişti (Rădulescu, Reicher) veneau în Oraşul Unirii.

senior ANTON SOARE

sursa foto: gandul.info