CALENDARUL SPORTUL DE VRANCEA – SUNT MANDRU CA SUNT VRANCEAN !

Perioada 31 decembrie – 06 ianuarie

Capitolul I - Aniversări, comemorări, evenimente sportive, cultural-artistice, social-politice, literare, istorice, tehnico-ştiinţifice, religioase şi publicistice din judeţul Vrancea în săptămâna 31 decembrie – 6 ianuarie

SPORTUL DE VRANCEA UREAZA LA MULTI ANI 2013 VRANCEI SI ROMANIEI !

SPORTUL DE VRANCEA II UREAZA DE PE ACUM CAMPIONULUI NATIONAL SI EUROPEAN DE CULTURISM, FLORIN ANCUTA, PRESEDINTELE CLUBULUI ULISE FOCSANI, LA MULTI ANI CU SANATATE CU OCAZIA ANIVERSARII ZILEI DE NASTERE PE 6 IANUARIE 2013 !

1 ianuarie 1942 –– S-a născut, la Odobeşti, Marin Buhoară, diplomat, expert în relaţii internaţionale.

La 23 iunie 2009, la Casa Titulescu, Marin Buhoară şi-a lansat cartea de memorii „4 decenii în slujba diplomaţiei Române“, prefaţată de reputatul academician Mircea Maliţa. Ulterior, cartea a fost prezentată şi la Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia“ din Focşani.

1 ianuarie 1945 –– S-a născut, la Focşani, după alte surse la Galaţi, artistul plastic (pictor, grafician, caricaturist) şi publicistul (îndeosebi de cronică plastică) Vasile Crăiţă-Mîndră.

După terminarea Liceului „Unirea“ din Focşani, a urmat cursurile Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ din Bucureşti.

Între 1970 şi 1976 a lucrat ca metodist la Comitetul de Cultură al Judeţului Vrancea.

A participat îndeosebi cu pictură de şevalet, grafică şi caricatură la numeroase expoziţii colective şi individuale. A realizat lucrări de artă monumentală la Complexul Studenţesc Timişoara, Casa de cultură a Sindicatelor din Focşani (ulterior Casa de Cultură „Leopoldina Bălănuţă“), Oneşti, Bacău etc.

1 ianuarie 1957 –– S-a născut, la Vulturu, judeţul Vrancea, Ionel Ene, preot, doctor în teologie. A fost protoiereu de Focşani, publicist, realizator de emisiuni TV, lector universitar.

1 ianuarie 1962 –– S-a născut, în satul Ursoaia, judeţul Vrancea, scriitorul Gheorghe Mocanu.

A publicat, printre altele, romanele „Din umbra munţilor“ şi „Hematomul roşu“, volumul de proză scurtă „Nunta cu bucluc“, volumul de poveşti şi povestiri „Pe uliţa vântului“.

Din 2009 este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

2 ianuarie 1895 –– S-a născut, la Focşani, medicul neurolog vrâncean Ion T. Niculescu, profesor de histologie la Facultatea de Medicină din Bucureşti, membru al Academiei Române.

După ce a terminat Liceul „Unirea“ din Focşani, a urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti în perioada 1914 – 1922. În 1922 a primit titlul de Doctor în Medicină.

A lucrat sub conducerea lui Gheorghe Marinescu în clinica de neurologie a spitalului „Colentina“ din Bucureşti. Şi-a construit specializarea în neurologie, în afara colaborării cu celebrul Marinescu, ca elev sau colaborator, în ţară sau în străinătate, al lui M. D. Noica, Besnea, Joseph Babinski, Jules–Joseph Déjerine, Pierre Marie, Charles Foix etc.

A ocupat pe rând sau în paralel diferite funcţii ca preşedinte al „Societăţii Studenţilor în Medicină“, secretar de redacţie al revistei „Spitalul“, preparator în laboratorul de histologie al profesorului Besnea, asistent, docent, conferenţiar, profesor titular la Facultatea de Medicină din Bucureşti, medic primar neurolog la Spitalul „Colţea“ şi „Spitalul Central de Boli Nervoase şi Mintale“. De asemenea, a lucrat în Franţa ca medic neurolog la spitalele Salpêtrière şi Ivry şi cecetător în colaborare cu mari somităţi în neurologie.

A publicat numeroase articole, cursuri, tratate din foarte multe domenii ale neurologiei printre care organizarea morfologică şi fiziopatologia formaţiilor extrapiramidale, sensibilitatea proprioceptivă, patologia cerebelului, mezencefalului, hipotalamusului şi talamusului. Dintre toate vom aminti doar tratatul „Morfopatologie a Sistemului Nervos“ şi atlasul „Aspectele morfologice ale terminaţiilor nervoase viscerale“. Ca un omagiu postum, Academia Română, în colaborare cu editura „Masson“ din Paris, a editat în 1959 „Travaux scientifiques“, un amplu volum care care a cuprins cele mai importante lucrări ale marelui medic neurolog vrâncean. (m. 6 septembrie 1957)

3 ianuarie 2002 –– S-a născut şahistul vrâncean Ştefan Măimăscu, una dintre speranţele şahului vrâncean.

4 ianuarie 1927 –– S-a născut, la Jariştea, judeţul Vrancea, Emil Giurgea, profesor de filozofie, folclorist şi publicist. (m. 1988, Focşani)

După ce a terminat Liceul „Unirea“ din Focşani, a urmat cursurile Facultăţii de Filozofie din Bucureşti dar diploma i s-a dat foarte târziu, fiind deţinut politic. A lucrat ca strungar la diferite intreprinderi bucurştene. După primirea licenţei, a devenit profesor la Şcolile din Stulpicani şi Siret (judeţul Suceava). În 1961 ajunge acasă şi pentru 20 de ani a fost profesor de ştinţe sociale (istorie şi filozofie) la Liceul „Unirea“ din Focşani (în prezent Colegiu Naţional).

Dintre lucrările publicate, cităm „Problematica folclorului vrâncean contemporan“, „Plaiuri vrâncene“, „Milcovia şi Crăciuna“, „Vrancea – ghid turistic“, „Geneza şi evoluţia satelor vrâncene reflectate în toponimie“ etc.

[A nu se confunda cu fizicianul român Emil Giurgea (n. 1885 – m. 1950), unul dintre întemeietorii radiocomunicaţiilor în România.]

6 ianuarie 1972 –– S-a născut, la Focşani, Florin Ancuţa, vicecampion naţional la culturism în 2001 şi campion naţional în 2007. Este fondatorul clubului C.S. ULISE.

Capitolul al II-lea

Aniversări, comemorări, evenimente sportive,

cultural-artistice, social-politice, literare, istorice,

tehnico-ştiinţifice, religioase şi publicistice

din România şi Republica Moldova în săptămâna 31 decembrie – 6 ianuarie

31 decembrie 1842 –– S-a născut, la Trifeşti, judeţul Iaşi, Iacob Negruzzi, poet, prozator, dramaturg, membru fondator al „Junimii“ şi coordonator al revistei „Convorbiri literare“. (m. 6 ianuarie 1932)

31 decembrie 1852 –– Inaugurarea Teatrului cel Mare din Bucureşti cu un spectacol compus din vodevilul „Zoe sau Amor românesc“. Din 1875 s-a numit Teatrul Naţional, apoi Teatrul Naţional „I.L. Caragiale“.

31 decembrie 1889 –– A murit prozatorul clasic Ion Creangă, autorul „Amintirilor din copilărie“, cel mai mare povestitor român şi unul dintre apreciaţii povestitori ai literaturii universale. (n. 1 martie 1837, după alte surse 10 iunie 1839, Humuleşti, judeţul Neamţ)

31 decembrie 1946 –– Au fost predate statului român primele tractoare româneşti fabricate la IAR Braşov.

31 decembrie 1981 –– A murit fotbalistul internaţional român Constantin Rădulescu. (n. 1896)

31 decembrie 1989 –– A fost abolită pedeapsa cu moartea pe teritoriul României.

ianuarie 1749 –– S-a născut Ioan Molnar Piuariu, iluminist, primul medic oculist român, profesor de oftalmologie la Şcoala medico-chirurgicală din Cluj. (m. 16 martie 1815)

ianuarie 1762 –– A început construcţia palatului episcopal din Oradea, cel mai mare edificiu în stil baroc din Transilvania. Construcţia s-a încheiat în 1770.

ianuarie 1799 –– A murit Alecu Văcărescu, unul dintre primii poeţi ai literaturii române, fiul lui Ienache Văcărescu şi fratele lui Nicolae Văcărescu.

ianuarie 1849 –– Armatele ţărăneşti, comandate de Avram Iancu, au apărat eroic regiunea Munţilor Apuseni împotriva încercărilor trupelor maghiare de a pătrunde în această zonă.

ianuarie 1850 –– Nicolae Bălcescu a iniţiat constituirea, la Londra, a Comitetului Revoluţionar Secret, compus din români, polonezi, unguri, ruşi şi cehi.

            ianuarie 1861 ––Alexandru Papiu Ilarian a publicat lucrarea „Independenţa naţională a Transilvaniei“.

ianuarie 1875 –– S-a format coaliţia grupărilor liberale „Coaliţia de la Mazar Paşa“, cea care a pus bazele Partidului Naţional Liberal.

ianuarie 1876 –– Consulatul general al Greciei la Bucureşti este ridicat la rangul de agenţie diplomatică şi consulat general.

ianuarie 1893 –– A apărut, la Iaşi, „Revista critică literară“, sub conducerea lui Aron Densuşianu.

ianuarie 1925 –– Partidul Naţionalist-Democrat, condus de Nicolae Iorga, a fuzionat cu Partidul Naţional Român.

ianuarie 1928 –– A apărut, la Câmpina, revista de avangardă „Urmuz“, condusă de Geo Bogza.

ianuarie 1929 –– A apărut, la Chişinău, revista „Arhivele Basarabiei“.

ianuarie 1934 –– A apărut, la Bucureşti, „Revista Fundaţiilor Regale“, revistă de literatură, artă şi cultură.

ianuarie 1936 –– A apărut, la Bucureşti, revista lunară „Preocupări literare“.

ianuarie 1943 –– A apărut, la Sibiu, timp de un an, sub direcţia lui Lucian Blaga, „Saeculum. Revistă de filozofie“.

ianuarie 1961 –– A apărut, la Bucureşti, revista de literatură universală „Secolul 20“ avându-l ca redactor şef pe Marcel Breslaşu urmat de Dan Hăulică.

1 ianuarie 1558 –– A murit cronicarul Macarie. (n. la sfârşitul secolului al XV-lea)

1 ianuarie 1561 –– A murit Eftimie (Eufronie), egumenul mănăstirii Căpriana (azi în Republica Moldova), autor al Cronicii Moldovei pentru perioada 1541-1554, scrisă în limba slavonă. Letopiseţul de curte a fost scris la îndemnul lui Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei (1552–1561, 1564–1568), fiind o continuare a Cronicii lui Macarie, în prima ei variantă.

1 ianuarie 1817 –– S-a născut Vasile Adamachi, om de cultură, filantrop.

1 ianuarie 1832 –– A început aplicarea Regulamentului Organic în Moldova.

1 ianuarie 1838 –– A apărut, la Braşov, sub direcţia lui George Bariţiu, publicaţia săptămânală Foaie literară, supliment al revistei Gazeta de Transilvania, devenită, de la 2 iulie, acelaşi an, Foaie pentru minte, inimă şi literatură.

1 – 4 ianuarie 1861 –– S-a desfăşurat Conferinţa naţională românească de la Sibiu, în cadrul căreia s-au cerut recunoaşterea politică a naţiunii române, independenţa sa şi oficializarea limbii române.

1 ianuarie 1847 –– Franz Liszt a susţinut la Bucureşti al treilea concert, dat la Palat, la invitaţia lui Vodă Bibescu.

1 ianuarie 1848 –– A intrat în vigoare Convenţia dintre Moldova şi Muntenia privind desfiinţarea vămii dintre cele două ţări. S-a format astfel o singură piaţă protejată de un singur cordon vamal.

1 ianuarie 1868 –– S-a născut, la Târgovişte, scriitorul Ion Alexandru Brătescu-Voineşti, membru şi vicepreşedinte al Academiei Române. (m. 14 decembrie 1946)

 1 ianuarie 1897 –– S-a născut medicul Ana Aslan, unul dintre pionierii gerontologiei medicale mondiale, membru al Academiei Române. (m. 20 mai 1988)

1 ianuarie 1908 –– S-a născut, la Belceşti, Iaşi, pictorul Victor Mihăilescu-Craiu.

1 ianuarie 1928 –– A murit Valeriu Branişte, publicist şi om politic, membru de onoare al Academiei Române. (n. 10 ianuarie 1869)

1 ianuarie 1928 –– Înfiinţarea legaţiilor României la Societatea Naţiunilor (cu sediul la Geneva), la Cairo, Riga şi Rio de Janeiro.

1 ianuarie 1929 –– S-a născut, la Cergăul Mare, judeţul Alba, Nicolae Linca, boxer român, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de la Melbourne 1956, categoria semimijlocie. Este singurul român campion olimpic la box. (d. 27 iunie 2008, Feisa, Alba)

1 ianuarie 1936 –– A apărut, la Iaşi, revista „Însemnări ieşene“.

1 ianuarie 1942 –– S-a născut actorul Ovidiu Iuliu Moldovan. (m. 12 martie 2008)

1 ianuarie 1943 –– În Mesajul către ţară, rostit la radio, şi în cuvântarea la recepţia tradiţională de Anul Nou ţinută în faţa corpului diplomatic, regele Mihai I a anunţat că România doreşte să iasă din război.

1 ianuarie 1968 –– Reforma administrativ-teritorială ce a constat în desfiinţarea regiunilor şi raioanelor şi revenirea la administrarea teritorială sub forma judeţelor.

1 ianuarie 1981 –– S-a născut, la Fălticeni, fotbalistul internaţional român Vasile Maftei. A jucat la Tractorul Braşov, Rapid Bucureşti (adus de Mircea Lucescu) şi Unirea Urziceni. S-a transferat apoi la C.F.R. Cluj.

1 ianuarie 1990 –– Părintele Constantin Galeriu a fost numit, de către Prea Fericitul Părinte Teoctist, vicar al Arhiepiscopiei Bucureştlor.

1 ianuarie 1996 –– S-a născut scrimerul român Bogdan Vasile Smău.

1 ianuarie 2007 –– România a devenit membru al Uniunii Europene.

2 ianuarie 1950 –– S-a născut, la Roşu, lângă Bucureşti, fotbalistul internaţional român şi antrenorul Ion (Liţă) Dumitru, mijlocaş, participant cu echipa naţională de fotbal a României la toate meciurile de la Campionatul Mondial de fotbal din Mexic 1970. S-a afirmat la Rapid (1967-1972), echipă cu care a câştigat Cupa României în ediţia 1971/1972, după care deplina consacrare s-a produs la Steaua (1972-1980), cu care a realizat eventul în 1976, a devenit campion în 1978 şi a câştigat Cupa României în 1979. În 1973 şi 1975 a obţinut titlul de cel mai bun fotbalist român al anului. In 1971 a fost al doilea fotbalist român al anului, după Nicolae Dobrin. În 1974 a fost al treilea fotbalist român după Cornel Dinu şi Mircea Lucescu. A mai jucat la Politehnica Timişoara, Universitatea Craiova, C.F.R. Timişoara. În ultimii ani ai carierei de fotbalist a revenit la dragostea dintâi, Rapid. Ca antrenor a condus C.F.R. Timişoara, U.M. Timişoara, Politehnica Timişoara, Rapid Bucureşti, Progresul Bucureşti, Jiul Petroşani, Politehnica Iaşi şi alte echipe din străinătate.

2 ianuarie 1980 –– S-a născut fotbalistul internaţional român Florin Daniel Bratu. Şi-a făcut junioratul şi a debutat la Rapid. A mai jucat la Dinamo, Galatasaray, F.C. Nantes etc.

3 ianuarie 1472 –– Ştefan cel Mare a acordat un important privilegiu comercial negustorilor din Braşov: libertate comercială deplină în întreaga ţară şi garantarea securităţii activităţii lor.

3 ianuarie 1963 –– S-a născut, la Sângiorz-Băi, judeţul Bistriţa Năsăud, fotbalistul internaţional Gavrilă Pele Balint, mijlocaş ofensiv, component al echipei de aur Steaua Bucureşti, câştigătoare în 1986 a Cupei Campionilor Europeni la fotbal. În finală, după 0-0 la epuizarea timpului regulamentar şi a prelungirilor, a fost, alături de Marius Lăcătuş, marcatorul unuia dintre cele două goluri ale Stelei înscrise din loviturile de departajare de la 11 m. A fost coechipier, la Steaua şi la naţională, cu câţiva dintre cei mai buni fotbalişti români ai tuturor timpurilor: Hagi, Popescu, Böloni, Belodedici, Lăcătuş, Iovan, Stoica, Duckadam, Sabău, Lung etc. A contribuit la calificarea echipei naţionale de fotbal a României la Campionatul Mondial din Italia, 1990. Şi-a încheiat cariera de fotbalist la Burgos, în Spania.

3 ianuarie 1853 –– A apărut, la Sibiu, publicaţia Telegraful român, devenită ulterior organul de presă al Mitropoliei ortodoxe de Alba Iulia şi Sibiu.

3 ianuarie 1922 –– A apărut, la Bucureşti, săptămânal, apoi lunar, revista de avangardă „Contemporanul“, condusă de Ion Vinea.

3 ianuarie 1948 –– Regele Mihai a părăsit România.

4 ianuarie 1647 –– A murit Petru Movilă, mitropolitul Kievului, sub domnitorul moldovean Simion Movilă, organizatorul Colegiului din Kiev, sprijinitor al tiparului şi al şcolii din ţările române, descendent al importantei familii de boieri şi de domni ai Moldovei, Movileşti.

4 ianuarie 1841 –– S-a născut, la Săcăreşti, judeţul Iaşi, chimistul şi mineralogul Petre Poni, membru şi preşedinte al Academiei Române. (m. 2 aprilie 1925)

4 ianuarie 1899 –– S-a născut, la Mali Torac, din fosta Iugoslavie, lingvistul Emil Petrovici. (m. 1968)

4 ianuarie 1926 –– Parlamentul a votat îndepărtarea prinţului Carol de la succesiune şi recunoaşterea prinţului Mihai ca principe moştenitor al României.

4 ianuarie 1998 –– A murit compozitorul Vasile Veselovski, autor al şlagărelor Merit eu?, De-ar şti ea, marea!, Strada Speranţei etc. (n. 18 decembrie 1925)

5 ianuarie 1393 –– S-a încheiat Tratatul de pace dintre Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti (1386-1418), şi sultanul Baiazid I. Tratatul prevedea ca Principatul Valahiei să se guverneze după propriile sale legi, iar domnul avea dreptul de a face război şi pace cu vecinii săi şi să încheie tratate de prietenie cu ei şi să aibă drept de viaţă asupra supuşilor săi.

5 ianuarie 1716 –– Instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească prin numirea ca domn al ţării a lui Nicolae Mavrocordat.

5 ianuarie 1828 –– S-au deschis cursurile „de româneşte şi latineşte“ de la mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, sub conducerea lui Iordache Săulescu.

5 ianuarie 1859 –– Adunarea Electivă a Moldovei l-a ales, în unanimitate, ca domn pe Alexandru Ioan Cuza. Era primul pas spre înfăptuirea Unirii Principatelor Romăne.

5 ianuarie 1878 –– S-a născut, la Iaşi, scriitorul Emil Gârleanu. (m. 2 iulie 1914)

5 ianuarie 1961 –– Inaugurarea Teatrului de Comedie din Bucureşti. Primul director a fost Radu Beligan (1961 – 1969).

5 ianuarie 1976 –– S-a născut, la Bucureşti, fotbalistul internaţional român Denis Georgian Şerban.

5 ianuarie 2002 –– Boxerul Leonard – Dorin Doroftei a devenit campion mondial în versiunea WBA, prin victoria la puncte asupra argentinianului Raul Horacio Balbi, după ce fusese campion mondial şi la amatori în 1995.

Pe 24 octombrie 2003 urma să-şi apere titlul în faţa panamezului Miguel Callist dar această confruntare nu a mai avut loc deoarece la cântarul oficial Leonard a depăşit greutatea. Aşa se scrie uneori istoria – cedezi titlul fără să pierzi partida.

6 ianuarie 1760 –– S-a născut Ion Budai Deleanu, scriitor, istoric şi om de cultură luminist, autor al poemului eroic-comic „Ţiganiada“. (m. 24 august 1820)

6 ianuarie 1802 –– S-a născut scriitorul şi omul politic Ion Heliade-Rădulescu, membru fondator şi primul preşedinte al Societăţii Academice Române. (m. 27 aprilie 1872)

6/7 ianuarie 1881 –– S-a născut, la Bucureşti, poetul, dramaturgul şi prozatorul român Ion Minulescu, reprezentant de seamă al simbolismului. (m. 11 aprilie 1944)

6/7 ianuarie 1897 –– S-a născut Ionel Teodoreanu, scriitorul copilăriei şi adolescenţei lirice, romancier, avocat. (m. 3 februarie 1954)

6 ianuarie 1927 –– S-a născut baritonul David Ohanesian.

6 ianuarie 1969 –– S-a născut fotbalistul internaţional român Ilie Dumitrescu, component al echipei Steaua şi al naţionalei noastre de fotbal. La Campionatul mondial de fotbal din S.U.A., în meciul câştigat împotriva Argentinei în optimi a avut o prestaţie deosebită înscriind două goluri. Prin transferul său, în 1994, la Totenham, a devenit primul român care a jucat în campionatul englez de fotbal. A îmbrăţişat apoi cariera de antrenor.

6 ianuarie 1991 –– S-a născut Ioan – Cristian Chirilă, şahist român, mare maestru internaţional din anul 2009.

Capitolul al III-lea

Aniversări, comemorări, evenimente sportive,

cultural-artistice, social-politice, literare, istorice,

tehnico-ştiinţifice, religioase şi publicistice

din lume în săptămâna 31 decembrie – 6 ianuarie

1 ianuarie 404 –– A avut loc în Roma Antică ultima luptă între gladiatori.

1 ianuarie 1449 –– S-a născut Lorenzo di Pietro de Medici,  conducător al Florenţei din 1469, când avea doar 20 de ani, patron al artei, poet, muzician. Pentru meritele şi celebritatea sa, contemporanii săi l-au numit Lorenzo Magnificul.

În politică, Lorenzo de Medici a continuat ideile bunicului său, Cosimo de Medici, urmărind să facă din Florenţa factorul de echilibru între oraşele italiene. În timpul său, Florenţa a devenit centrul Renaşterii italiene, Lorenzo fiind protectorul unor artişti precum Leonardo da Vinci, Michelangelo Buonarotti, Donatello, Sandro Botticelli, Domenico Ghirlandaio, Andrea del Verrochio etc.

Fiica lui Lorenzo de Medici, Catherina de Medici, a ajuns regină în urma căsătoriei cu ducele d’Orleans, devenit rege al Franţei în 1547, cu numele Henric al II-lea,.

Doi dintre fiii lui Lorenzo au urcat pe scaunul pontifical: Giovanni (fiu legitim) a devenit Papa Leon al X-lea iar Giulio (fiu adoptiv) a ajuns papă sub numele de Clement al VIII-lea.

A avut un nepot cu acelaşi nume şi cu care adesea a fost confundat.

A fost îngropat în capela Medici din biserica San Lorenzo, biserică în care se află sculptura lui Michelangelo, Madona şi copilul. În aceeaşi biserică este îngropat fratele său, Giuliano de Medici, asasinat la 26 aprilie 1478.

Lorenzo de Medici este un simbol nu doar al Florenţei ci şi al Italiei. (m. 9 aprilie 1492)

1 ianuarie 1863 –– S-a născut, la Paris, pedagogul, istoricul şi sociologul francez Pierre de Coubertin, iniţiatorul şi organizatorul Jocurilor Olimpice moderne şi fondatorul Comitetului Internaţional Olimpic, for căruia i-a fost al doilea preşedinte în perioadele 1896–1916 şi 1919–1925.

Primele Jocuri Olimpice moderne au avut loc la Atena, 1896, iar ediţia a II-a la Paris, 1900. (m. 2 septembrie 1937)

1 ianuarie 1901 –– S-a născut, la Varşovia, maestrul internaţional de şah polonez Kazimierz Makarczyk, campion al Poloniei, component al reprezentativei olimpice de aur din 1930 (Hamburg). (m. 27 mai 1972)

1 ianuarie 1945 –– S-a născut, la Sao Paolo, fotbalistul brazilian Roberto Rivelino, titular de bază, alături de Pele, Jair, Tostao, în naţionala Braziliei care a câştigat titlul de campioană mondială în Mexic 1970 şi participant la campionatele mondiale din Germania 1974 şi Argentina 1978.

1 ianuarie 1894 –– A murit fizicianul german Heinrich Rudolf Hertz. (n. 22 februarie 1857)

1 ianuarie 1945 –– S-a născut, la Sao Paolo, fotbalistul brazilian Roberto Rivelino, titular de bază, alături de Pele, Jair, Tostao, în naţionala Braziliei care a câştigat titlul de campioană mondială în Mexic 1970 şi participant la campionatele mondiale din Germania 1974 şi Argentina 1978.

1 ianuarie 1959 –– Moment decisiv în Cuba a revoluţiei conduse de Fidel Castro şi Che Guevara. Dictatorul Fulgencio Batista a fost nevoit în chiar prima zi a anului să părăsească insula. La 7 ianuarie 1959, cu toată susţinerea Statelor Unite pentru vechiul regim, Fidel Castro şi forţele rebele au intrat triumfale în Havana consfinţind victoria.

În scurt timp sau de-a lungul anilor, unii dintre colaboratorii lui Fidel Castro au fost marginalizaţi sau înlăturaţi. Orientarea noului regim instaurat avea să fie îndreptată spre doctrina marxist-leninistă iar Uniunea Sovietică a devenit mai mult decât principalul partener în relaţiile internaţionale ale Cubei, care a fost singurul stat socialist de pe cele trei continente americane.

1 ianuarie este Ziua naţională a Cubei.

1 ianuarie 1979 –– S.U.A. şi R.P. Chineză au stabilit relaţii diplomatice formale.

1 ianuarie 1985 –– S-a născut fotbalistul internaţional irlandez Steve Davis.

1 ianuarie 1999 –– A fost lansată moneda Euro.

2 ianuarie 1492 –– Spaniolii au recucerit Granada, ultimul emirat de pe teritoriul Spaniei ce se mai afla sub stăpânirea arabă.

3 ianuarie 1959 –– Alaska a devenit cel de-al 49-lea stat al S.U.A.

3 ianuarie 1969 –– S-a născut, la Hürth Herrnmühlheim, fostul pilot german de Formula 1 Michael Schumacher, cel mai popular şi performant sportiv din istoria sporturilor cu motor.