Sportul de Vrancea vă prezintă în mai multe numere conţinutul „Cărţii albe privind sportul”, redactată de Comisia Europeană, Direcţia Generală Educaţie şi Cultură. Mai multe puteţi afla de pe site-ul Uniunii Europoene consacrat sportului : http://ec.europa.eu/sport/index_en.html

Rolul social al sportului

Sportul este un domeniu de activitate umană care prezintă un grad înalt de interes pentru cetăţenii Uniunii Europene şi care deţine un potenţial imens de a-i reuni şi de a se adresa tuturor indiferent de vârstă sau origine socială. În conformitate cu un sondaj Eurobarometru efectuat în noiembrie 2004, aproximativ 60 % dintre cetăţenii europeni participă în mod regulat la activităţi sportive organizate în cadrul sau în afara a circa 700 000 cluburi sportive care fac parte, la rândul lor, dintr-o serie de asociaţii şi federaţii. Marea majoritate a activităţilor sportive se desfăşoară în cadrul unor structuri non-profesioniste. Sportul profesionist are o importanţă din ce în ce mai mare şi contribuie, de asemenea, la dezvoltarea rolului social al sportului. În afara aspectului de îmbunătăţire a sănătăţii cetăţenilor europeni, sportul are şi o dimensiune educaţională şi un rol social, cultural şi de recreere. Rolul social al sportului poate sprijini şi consolidarea relaţiilor externe ale Uniunii.

2.1 Îmbunătăţirea sănătăţii publice prin intermediul activităţilor fizice

Lipsa de activitate fizică duce la excesul de greutate, favorizează apariţia obezităţii şi a unor afecţiuni cronice precum bolile cardio-vasculare şi diabetul, care afectează calitatea vieţii, pun în pericol viaţa persoanelor şi creează probleme economiei şi bugetului alocat sănătăţii.
Cartea albă a Comisiei „Strategie pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentaţie, excesul de greutate şi obezitate” subliniază importanţa adoptării de acţiuni pro-active în vederea contracarării declinului înregistrat în privinţa activităţilor fizice, iar acţiunile sugerate în cele două Cărţi în privinţa activităţilor fizice se vor completa reciproc.
Ca instrument de sprijinire a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea, mişcarea sportivă exercită o influenţă mai importantă decât oricare altă mişcare socială. Sportul reprezintă o activitate atractivă pentru oameni şi beneficiază de o imagine pozitivă. Cu toate acestea, potenţialul recunoscut al mişcării sportive de sprijinire a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea adesea nu este folosit pe deplin şi trebuie să fie dezvoltat.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă cel puţin 30 de minute de activitate fizică ce necesită un efort moderat (inclusiv activităţi sportive, dar nu numai) pe zi pentru adulţi şi 60 de minute pentru copii. Autorităţile publice şi organizaţiile private din statele membre ar trebui să contribuie la atingerea acestui obiectiv. Unele studii recente arată faptul că progresele înregistrate până în prezent în acest domeniu nu sunt suficiente.

1. Comisia propune elaborarea în cooperare cu statele moderne, până la sfârşitul anului 2008, a unor noi orientări referitoare la activităţile fizice.

Comisia recomandă promovarea la nivel ministerial a unei cooperări consolidate între sectoarele sănătăţii, al educaţiei şi al sportului în statele membre, în vederea definirii şi a punerii în aplicare a unor strategii coerente de reducere a incidenţei excesului în greutate, a obezităţii şi a altor riscuri pentru sănătate. În acest context, Comisia încurajează statele membre să examineze modul în care promovează conceptul de viaţă activă prin intermediul sistemelor naţionale de educaţie şi de formare, inclusiv prin formarea profesorilor.
Organizaţiile sportive sunt încurajate să aibă în vedere potenţialul propriu de încurajare a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea şi să întreprindă acţiuni în acest scop. Comisia va facilita schimbul de informaţii şi de bune practici, în special cu privire la tineret, cu accent pe nivelul începător.

1. Comisia va sprijini o reţea pentru Activităţile Fizice de Îmbunătăţire a Sănătăţii (HEPA) la nivelul UE şi dacă este cazul, mai multe reţele specializate, de dimensiuni mai mici, care să se ocupe de aspecte specifice legate de acest subiect.
2. Comisia va transforma activităţile menite să îmbunătăţească sănătatea într-un element cheie al activităţilor sale legate de sport şi va încerca să acorde o atenţie sporită acestui domeniu prioritar în privinţa instrumentelor financiare corespunzătoare, inclusiv:

Cel de-al şaptelea program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică (aspecte legate de stilul de viaţă, care sunt relevante din punct de vedere al sănătăţii);
Programul privind sănătatea publică pentru perioada 2007-2013;
Programele Tineret şi Cetăţenie (cooperare între organizaţii sportive, şcoli, societatea civilă, părinţi şi alţi parteneri de la nivelul local);
Programul de învăţare continuă (de formare a profesorilor şi de cooperare între şcoli).

2.2 Unirea forţelor în lupta împotriva dopajului

Dopajul reprezintă o ameninţare pentru sport în întreaga lume, inclusiv pentru sporturile practicate la nivel european. Acesta subminează principiul competiţiei deschise şi corecte. Dopajul reprezintă un factor descurajant, pentru practicarea sporturilor, în general şi îi expune pe sportivii profesionişti la un stres nejustificat. Acesta afectează în mod semnificativ imaginea sportului şi prezintă probleme serioase pentru sănătatea persoanelor. La nivel european, lupta împotriva dopajului trebuie să ia în considerare atât aplicarea legii, cât şi dimensiunea sănătăţii şi pe cea a prevenirii.

1. Se pot dezvolta parteneriate între agenţiile de aplicare a legii din statele membre (poliţia de frontieră, cea de la nivel naţional şi local, vămile etc.), laboratoarele acreditate de Agenţia Mondială Antidoping (WADA) şi INTERPOL în vederea asigurării, într-un cadru de siguranţă, a unui schimb oportun de informaţii referitoare la substanţele şi la practicile de dopaj. UE ar putea sprijini astfel de eforturi prin organizarea de cursuri de formare şi prin crearea de reţele între centrele de formare a poliţiştilor.

Comisia recomandă ca, pe întregul teritoriu al UE, comerţul cu substanţe dopante ilicite să fie tratat în aceeaşi modalitate în care este tratat comerţul cu droguri ilicite.
Comisia cere tuturor factorilor cu responsabilitate în domeniul sănătăţii publice să aibă în vedere riscurile pe care dopajul le prezintă pentru sănătate. De asemenea, aceasta solicită organizaţiilor sportive să elaboreze norme de bună practică în vederea asigurării unei mai bune informări şi educări a tinerilor sportivi şi sportive cu privire la substanţele dopante, reţetele medicale care ar putea conţine astfel de substanţe, precum şi privire la implicaţiile pe care aceste substanţe le au asupra sănătăţii.
UE ar putea beneficia de o abordare mai bine coordonată a aspectelor legate de lupta împotriva dopajului, în special prin definirea unei poziţii comune în relaţiile cu Consiliul Europei, WADA şi UNESCO şi prin schimbul de informaţii şi bune practici între guverne, organizaţiile naţionale antidopaj şi laboratoare. Punerea în aplicare corespunzătoare în statele membre a Convenţiei UNESCO împotriva dopajului în sport reprezintă un element extrem de important în acest context.

1. Comisia va avea un rol de facilitare, de exemplu prin sprijinirea reţelei de organizaţii naţionale antidopaj din statele membre.

2.3 Sporirea rolului deţinut de sport în educaţie şi formare

Prin rolul pe care îl deţine în educaţia formală şi nonformală, sportul contribuie la îmbogăţirea capitalului uman la nivel european. Valorile transmise prin intermediul sportului ajută la dezvoltarea cunoştinţelor, a motivaţiei, aptitudinilor şi a pregătirii pentru efortul individual. Timpul petrecut în practicarea activităţilor sportive la şcoală şi la facultate produce efecte benefice pentru sănătate şi educaţie, efecte care trebuie să fie consolidate.
Pe baza experienţei acumulate în cursul Anului european al educaţiei prin sport 2004, Comisia încurajează sprijinirea activităţilor sportive şi fizice prin intermediul diferitelor iniţiative politice în domeniul educaţiei şi al formării, inclusiv prin dezvoltarea de aptitudini sociale şi civice, în conformitate cu Recomandarea din 2006 privind competenţele cheie pentru învăţarea continuă.

1. Sportul şi activitatea fizică pot fi sprijinite prin intermediul programului pentru Învăţarea Continuă. Promovarea participării la oportunităţile educaţionale prin intermediul sportului reprezintă în acest sens o prioritate pentru parteneriatele între şcoli, sprijinite prin programul Leonardo da Vinci, pentru reţelele tematice şi mobilitatea din domeniul învăţământului superior, sprijinite prin programul Erasmus, precum şi pentru proiectele multilaterale din domeniul formării adulţilor, sprijinite prin programul Grundtvig.
2. Se poate solicita sprijin pentru sectorul sportiv şi prin intermediul cererilor individuale de propuneri privind punerea în aplicare a Cadrului european al calificărilor (EQF) şi a Sistemului european de credite pentru învăţământul şi formarea profesională (ECVET). Sectorul sportiv a fost implicat în dezvoltarea EQF şi a fost selectat în 2007/2008 ca beneficiar al asistenţei financiare. Având în vedere mobilitatea profesională ridicată a sportivilor şi fără a aduce atingere Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale, acest sector ar putea fi de asemenea desemnat ca sector pilot pentru punerea în aplicare a ECVET, în vederea sporirii gradului de transparenţă a sistemelor naţionale pentru aptitudini şi calificare.
3. Comisia va introduce acordarea etichetei europene acelor şcoli care sunt implicate în mod activ în sprijinirea şi promovarea activităţilor fizice în mediul şcolar.