CALENDAR SPORTIV DE LA VRANCEA
Perioada 15– 21 octombrie
15 octombrie 1951 –– S-a născut, la Erevan, șahistul Rafael Vaganian, mare maestru internațional armean, care a obținut acest titlu la doar 20 de ani. A fost candidat la titlul mondial de două ori (1986 și 1988). A făcut parte din echipa olimpică a fostei U.R.S.S. în 1984 și 1986.
15 octombrie 1964 –– La Jocurile Olimpice de la Tokio, atleta româncă la săritura în înălțime Iolanda Balaș, componentă a clubului Steaua București, a bătut de două ori în aceeași zi recordul olimpic ce îi aparținea tot ei. Cu patru ani în urmă, la Olimpiada de la Roma, Ioli stabilise un record la săritura în înălțime ce părea greu de egalat – 1,85 m. La Tokio, în octombrie 1964, săritoarea noastră a obținut cea mai bună cotație a competiției, 1,82 m, devansându-le cu doi și patru centimetri pe următoarele clasate, Michele Masson Brown și Taisia Cencik, devenind a doua oară consecutiv campioană olimpică. O victorie de prestigiu! Nu și pentru ambițioasa noastră compatrioată deoarece sărise cu trei centimetri mai puțin decât la Olimpiada anterioară. Numai cine nu a fost sportiv nu știe ce înseamnă să nu treci peste plafonul sau pragul pe care l-ai atins la competiția anterioară, după ce patru ani te-ai pregătit năzuind să depășești acel plafon.
Concursul durase trei ore, tensiunea fusese foarte mare dar dorința de a se autodepăși a învins oboseala fizică și psihică. Stăpână pe ea, Iolanda a cerut să continue încercările. În patru ani de antrenamente ea visase să zboare mai sus și nu putea concepe altceva. Și încă ceva ce a determinat-o să solicite continuarea încercărilor: de când pășise pe tărâm nipon simțise căldura deosebită cu care fusese primită. Admirabilul public, organizatorii, oficialitățile prin tot ceea ce făceau și se comportau meritau mult mai mult. Admirația și respectul tuturor acestora i-a trezit aceleași sentimente și în consecință și pe cel al datoriei de a fi la aceeași înălțime și a nu înșela încrederea. A urmat tentativa de corectare a propriului record de 1,85 m obținut la Roma. Nici măcar un singur spectator nu s-a ridicat să plece, deși concursul propriu zis se încheiase, ierarhia nu mai putea suferi nici o schimbare. Iolanda a sărit din prima încercare cu 1 cm peste record. Uralele și manifestările de simpatie au atins cote cu totul și cu totul nebănuite. Asiaticii au oferit pentru un scurt timp un tablou cu totul și cu totul surprinzător pentru europeni. În cartea lui Cristian Țopescu și Octavian Vintilă, „Steaua, performanță și prestigiu“, referitor la reacția japonezilor, am găsit întrebarea: „Fuji Yama, vulcanul care n-a mai erupt de peste 200 de ani, este oare în activitate?“
Dar din nou Iolanda n-a vrut să se oprească. S-a oprit doar la 1,90 m, o performanță aproape incredibilă pentru acei ani, ce a făcut înconjurul lumii. Numele ei, așa cum se va întâmpla peste 16 ani cu cel al Nadiei Comăneci, a fost rostit cu cea mai mare admirație pe toate meridianele și paralelele lumii.
15 octombrie 1966 –– S-a născut fotbalistul internațional mexican Jorge Compos.
15 octombrie 1968 –– S-a născut fotbalistul internațional francez Didier Deschamps.
15 octombrie 1969 –– S-a născut fotbalistul internațional portughez Victor Baia. La Campionatul European din 1996 a fost unul dintre cei mai buni portari și cel mai bun jucător al naționalei Portugaliei.
15 octombrie 1974 –– S-a născut șahistul rus Sergey Rublevsky, mare maestru internațional.
16 octombrie 1953 –– S-a născut fotbalistul internațional brazilian Roberto Paulo Falcao.
16 octombrie 1966 –– S-a născut fotbalistul internațional german Stefan Reuter.
16 octombrie 1967 –– S-a născut fotbalistul internațional suedez Kennet Andersson.
16 octombrie 1970 –– S-a născut fotbalistul internațional german Mehmet Scholl.
16 octombrie 2008 –– A murit prematur, răpus de o boală necruțătoare, profesorul de educație fizică și sport vrâncean Costel Popovici, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați antrenori de atletism pe care i-a avut Vrancea. S-a născut la 3 noiembrie 1948 la Tâmboiești. A urmat Institutul de Educație Fizică și Sport din București pe care l-a absolvit în 1972. După repartiția la Focșani, și-a legat numele de atletismul vrâncean, având în același an, 1972, o contribuție însemnată la înființarea secției de atletism a Clubului Sportiv Unirea Focșani.
Este antrenorul care a descoperit-o și a format-o pe Alina Popescu, multiplă campioană de atletism. Printre elevii săi se numără foarte mulți sportivi cu rezultate notabile dintre care amintim pe Radu Brăguță, Lenuța Turcu, Mariana Voicu, Maricica Ene și Carmina Hanță. Printre cei cu care a colaborat de-a lungul anilor îi amintim pe Ovidiu Gavrilă și Iancu Pătrașcu, doi dintre mentorii săi, apoi Ioan Miron, Petre Plopeanu, Costel Ciută, Mihai Strîmbu și, nu în ultimul rând, Petru Ittu, prietenul care în momentul când s-a îmbolnăvit și nu mai putea fi antrenor i-a dat șansa să lucreze la Direcția Județeană pentru Sport Vrancea, unde și-a petrecut – tot mai măcinat de dureri – ultimii ani ai vieții.
17 octombrie 1962 –– Nona Terentieva Gaprindașvili –– studentă pe atunci la Institutul de limbi străine din Tbilisi, devenită ulterior profesoară de limba engleză, –– a devenit noua campioană mondială la șah, detronând-o pe Elisabeta Bîcova. Având în vedere rezultatele anterioare ale Nonei, o strălucită urmașă a califului Harun-al-Rașid, victoria era scontată. Nu însă și scorul de senzație, 9-2.
17 octombrie 1967 –– S-a născut șahistul Dan Toma.
17 octombrie 1974 –– S-a născut șahistul Iulian Tuchiluș.
18 octombrie 1956 –– S-a născut, la Praga, tenismena cehă/americană Martina Navratilova, una dintre cele mai bune jucătoare de tenis din lume.
18 octombrie 1968 –– S-a născut jucătorul german de tenis Michael Stich.
18 octombrie 2006 –– Alpinistul român Ticu Lăcătușu a reușit să escaladeze, în premieră mondială, cel mai înalt vârf (6403 m) din masivul himalayanTsartse. Vârful a fost botezat Europa.
19 octombrie 1891 –– S-a născut, în Ungaria, șahistul Alexandru Tyroler, campion al României în anii 1926, 1927 și 1929.
19 octombrie 1982 –– A murit, la Köln, în condiții neelucidate fotbalistul internațional român Dan Coe, unul dintre cei mai îndrăgiți fotbaliști români, poate cea mai mare legendă a Rapidului. Era supranumit ministrul apărării. A fost unul din stâlpii apărării echipei Rapid și ai naționalei noastre și unul dintre cei mai buni componenți ai echipei care la 11 iunie 1967 a câștigat primul titlu de campioană a României din istoria Rapidului. În națională a făcut cuplu cu Ion Nunweiler, Bujor Hălmăgeanu, Alexandru Boc, Cornel Dinu și alții.
Coechipier la Rapid cu artistul Nichi Dumitriu, golgheterul înnăscut Puiu Ionescu, fermecătorul Rică Răducanu, a rămas cel mai bine întipărit în memorie și lipit în sufletele iubitorilor de fotbal pentru dăruirea exemplară, abnegația, dorința de victorie și de a face totul fără rabat, curajul de a spune lucrurilor pe nume, de a nu se supune toanelor, arbitrariului sau indicațiilor prețioase ale unora și altora, ca și pentru verticalitatea demnă de tot respectul.
A fost căpitan și cel mai bun jucător de pe teren în neuitatul meci al naționalei noastre de la Lausane în preliminariile campionatului mondial de fotbal din Mexic 1970 când România a învins surprinzător în deplasare echipa Elveției cu 1–0. Echipa Țării Cantoanelor era considerată la începutul preliminariilor a doua pretendentă la câștigarea grupei, după Portugalia, amândouă participante la anteriorul campionat mondial. După acel meci, în care „Triunghiul de fier“ Dan-Răducanu-Boc nu a lăsat nici o speranță elvețienilor, România a devenit principala candidată la locul întâi.
Urma însă o probă extrem de dificilă pentru calificarea României la Campionatul mondial de fotbal din Mexic în fața lui Eusebio la București. În meciul din 12 octombrie 1969, câștigat de România în fața Portugaliei tot cu 1-0, Dan a fost din nou imbatabil, lucru ce l-a făcut pe marele Eusebio să declare că dacă la Campionatul Mondial de fotbal din 1966 ar fi întâlnit un asemenea fundaș, Portugalia n-ar mai fi terminat pe locul trei.
Din nefericire însă, pentru Dan, ca și pentru Dobrin, principalii „contribuabili“ pentru răsturnarea ierarhiei inițiale din grupa de calificare, Mexicul n-a fost decât o „Fata Morgana“. Tot o simplă iluzie era cât pe ce să fie și pentru Rică Tamango Răducanu, dacă portarul Adamache n-ar fi primit în al treilea meci al naționalei, cu Brazilia, în douăzeci de minute două goluri, obligându-l, astfel, pe Angelo Niculescu să-l introducă totuși pe rapidist în poartă.
În 1970 a primit titlul de maestru emerit al sportului. În perioada 1971 – 1973 a jucat în Belgia. La revenirea în țară ar fi dorit să joace la echipa lui de suflet dar la 32 de ani a fost considerat bătrân. Om de mare demnitate, nu a insistat și nu a acceptat altceva „în compensație“. În schimb, a fost foarte bine primit la Galați, unde în calitate de jucător–antrenor secund a avut principala contribuție la promovarea echipei în primul eșalon. Coincidență sau nu – probabil că nu, viața nu iartă nimic! – în același an Rapidul a retrogradat. Ultima evoluție pe scena fotbalistică a avut-o la 8 decembrie 1974 într-o partidă Universitatea Craiova – F.C. Galați.
În 1980 s-a stabilit în Germania unde a cerut azil politic. La 19 octombrie 1982, Dan a fost găsit spânzurat la Köln, moartea sa, învăluită în mister, producând o mare durere iubitorilor de fotbal din România indiferent dacă erau rapidiști sau nu. (n. 8 septembrie 1941, București)
19 octombrie 1983 –– Dinamo București a obținut o victorie și calificare istorică în Cupa Campionilor Europeni la fotbal învingând cu 3-0 echipa germană Hamburg, chiar deținătoarea titlului. Augustin, Mulțescu, Țălnar și toată trupa au zburdat pe teren, lăsând impresia că ei și nu adversarii lor erau campionii Europei.
Dinamo devenea a doua echipă românească, după U.T.A., care elimina o deținătoare a trofeului. Cu aproape un deceniu și jumătate în urmă, U.T.A., „Bătrâna doamnă“, eliminase pe Feyenoord Roterdam, deținătoare a titlului, după 1-1 pe terenul echipei din Țara lalelelor și 0-0 la Arad, grație golului înscris în deplasare de Florian Dumitrescu.
20 octombrie 1919 –– Un grup de profesori și elevi ai Liceului Petru Rareș din Piatra Neamț au fondat clubul de fotbal F.C. Ceahlăul Piatra Neamț.
20 octombrie 1953 –– S-a născut, la Livorno, arbitrul italian Piero Ceccarini, arbitru F.I.F.A. din anul 1988.
20 octombrie 1975 –– S-a născut atleta germană Nadine Kleinert.
21 octombrie 1954 –– S-a născut, la București, fotbalistul internațional român Marcel Răducanu, un maestru al driblingului, mijlocaș ofensiv și atacant, component al echipei Steaua (1972–1981), Borussia Dortmund (1982–1988) și F.C. Zürich (1988–1990). A fost fotbalistul român al anului în 1980. În 1979 a fost al treilea fotbalist al anului după Ștefan Sameș și Costică Ștefănescu. Sub culorile echipei miliare a obținut două titluri de campion (1976 și 1978), a cucerit două Cupe ale României (1976 și 1979) și o Cupă Balcanică (1980), a jucat nouă sezoane consecutive, adunând 229 de prezențe în Divizia A și înscriind 94 de goluri.
21 octombrie 1976 –– S-a născut gimnasta româncă de etnie sârbă Lavinia Miloșovici, a doua gimnastă, după Nadia Comăneci, care la Barcelona a luat o notă de 10.
Ai izbutit ? Continuă! N-ai izbutit ? Continuă!
Fridjof Nansen
Pierre de Coubertin, inițiatorul și organizatorul Jocurilor Olimpice moderne a preluat acest motto și l-a transformat într-una din legile nescrise ale spiritului olimpic.
ANTON SOARE
