Basmele au frumuseţea lor pentru că ne-au călăuzit copilăria. Părinţii ştiu însă cel mai bine care este rolul basmelor: acela de a prezenta copiilor un imaginar zugrăvit în culori frumoase. Cam aşa ne este zugrăvită şi nouă soarta CSM-ului Focşani. Ca în basme...ne sunt prezentaţi investitori locali reuniţi sub aceeaşi umbrelă, ne este zugrăvit directorul Clubului Sportiv Municipal 2007 Focşani, pe bună dreptate, drept zmeul cel rău ocrotit de primarul reales care poate fi ba Împăratul Roşu, ba cel Verde sau de prea puţine ori Harap Alb.
De ce nu cred în povestea cu grupul de investitori locali în echipa de fotbal? Pentru că, în primul rând, aceştia sunt cei care, de bine de rău, tot au mai sprijinit echipa focşănean㠖 indiferent cum s-a numit – în ultimii ani. Apoi, acest grup de investitori nu este un gen de grup care să asigure un buget adecvat performanţei.Este de lăudat că din puţinul lor mai direcţionează câte ceva şi către fotbal. Povestea redresării fotbalului focşănean este una fără sare şi piper, fără să aibă finalul cu au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi. Asta şi pentru că la Focşani nu există un finanţator serios de fotbal, asta şi pentru că în peisajul fotbalistic focşănean de ani de zile se învârt aceiaşi oameni...uneori aceştia se simt lezaţi pentru că nu sunt cei băgaţi în seamă. Acum au prins momentul: vor fi băgaţi în seamă, se vor reintitula salvatorii fotbalului focşănean, vor putea sta la oficială, vor putea chibiţa şi se vor putea supăra pe jucători. Vor face astfel de lucruri pentru că ăsta le e stilul. Ei înţeleg fotbalul ca pe o plăcere personală a lor de a chibiţa în public. Ei nu privesc fotbalul ca nişte finanţatori. Dar măcar e bine până la urmă că datorită lor mai vedem şi noi la Focşani echipe din alte judeţe. Altfel, ne-ar fi lăsat Marean de la Muncipal 2007 să vedem 3 meciuri de volei, până i-ar fi fost fetele eliminate, şi fotbal judeţean: pe Milcovul ar fi venit să joace toate echipele din judeţ. Ar fi fost o performanţă pentru un proiect de îmbunătăţire a condiţiilor fotbalului judeţean. Cu siguranţă, mulţi dintre bătăuşii Ligii a patra s-ar fi mândrit că au venit la oraş şi au jucat acolo unde jucau în urmă cu doar un an Steaua sau Dinamo.
Ce ar trebui să înveţe Marian Rădulescu, în primul rând, ţine de o etică a managementului sportiv bazat pe capitalul de simpatie. Iar în orice lume, cu excepţia SUA, fotbalul deţine supremaţia în rândul sporturilor. După ce a pus pe butuci echipele de juniori ale LPS, sau CSS cum mai erau ele cunoscute pe vremuri, Rădulescu încearcă să pună beţe în roate şi fotbalului la nivel de seniori. De aceea, gestul celor 10 oameni de afaceri focşăneni este lăudabil, este de apreciat. Ei, deşi aduc un aport minuscul în raport cu potenţialul adus de alţi oameni de pe alte meleaguri, menţin aprinsă flacăra fotbalului focşănean. Rădulescu are un aliat teribil în persoana proaspătului reales, care parcă nu vrea să înveţe nimic de la colegul de partid, fruntaş de urbe la Panciu. În alte locuri se poate ca Primăria să sprijine şi să preia o echipă finanţată privat. Cel mai apropiat exemplu vine de la Bacău, acolo unde Primăria a preluat pe Aerostar, după ce avusese o tentativă identică în urmă cu un an de a prelua Pambacul. Dar Marean de la Muncipal tot caută motive de a cânta prohodul fotbalului focşănean. Ba că nu se poate, ba că vom începe un proiect din Liga a patra, ba că nu ne înţelegem cu Dan Dumitru, ba că nu sunt fonduri la Club. Datorită acestor motive absolut puerile am pierdut trenul Ligii a doua, iar acum Focşaniul riscă să îl piardă şi pe cel al Ligii a treia. De aceea nu pot să cred în basme, vreau să văd realitate şi vreau să-l văd pe Bacinschi cum se leapădă de cel transformat în Omul Spân!

Vlad.vlasceanu@sportuldevrancea.ro