Ruşii sunt în toate când este vorba de fotbalul european, ediţia 2007 – 2008. Vor găzdui marea finală a Ligii Campionilor. Marile stele adunate în constelaţiile numite Manchester City şi Chelsea Londra vor lumina cerul Estului în meciul care va încorona cea mai bună formaţie a Europei. Dacă a fost aleasă Moscova pentru ultimul joc al sezonului, înseamnă că fotbalul rusesc a meritat să primească acest premiu. Un argument în acest sens a fost servit, magistral, miercuri seara, de Zenit Sankt Petresburg care a bătut în finala Cupei UEFA pe Glasgow Rangers. Ruşii au jucat frumos, eficient, spectaculos şi au reuşit ce nu au fost în stare Mutu şi colegii săi în semifinala de la Florenţa. Scoţienii au făcut ceea ce ştiu mai bine. S-au apărat în nouă oameni şi strategia le-a ieşit până prin minutul 70 când ruşii au demonstrat că nu degeaba au ajuns în finală. Sunt foarte buni, iar dacă ar fi evoluat în Ligă, ar fi pătruns până în etapele superioare. Victoria Zenitului în faţa lui Glasgow Rangers este răzbunarea Estului pentru repetatele umilinţe la care a fost supus în ultimii prea mulţi ani când a fost rejectat, cu toate formaţiile sale ruseşti, ucrainene, româneşti, bulgăreşti şi de orice neam or mai fi ele, încă din primele faze ale Ligii Campionilor. De fapt, Zenit a reparat, cumva, onoarea continentului al cărui fotbal a fost pus la colţ de formaţiile din Insulă. Iar câştigarea Cupei Cupelor chiar pe pământ britanic mai spală din ruşinea marilor echipe care făceau legea în Europa şi care, în 2008, au privit neputincioase cum formaţiile englezeşti merg în marş forţat, spre finala de la Moscova. După meciul de miercuri seara, Estul şi-a luat partea, câştigând trofeul pus în joc în Cupa Cupelor. Peste puţină vreme îşi va lua şi partea de spectacol, la finala Ligii Campionilor. Morala acestui comentariu? Şi o echipă mică, dintr-un spaţiu căruia i-a fost cam interzisă performanţa, poate ajunge la realizări excepţionale. Cum a făcut-o? Cei ce se bat în valize cu bani, în declaraţii sforăitoare etalându-şi golul prin fotbalul din România, ar putea învăţa de la ruşi cum se ajunge departe. Şi cum ajungi să-ţi iei partea de glorie. Şi de bani, pentru că asta-i recompensa în această industrie.
Petrică BUTUC