În cadrul lucrării „Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din România” – volumul II, Bucureşti, Aramis Print, 2002, la capitolul Personalităţi de referinţă – Promotori şi profesionişti ai educaţiei fizice şi sportului, sunt menţionaţi trei dintre cele mai reprezentative persoane ale sportului vrâncean. Sportul de Vrancea, îşi face datoria de onoare şi vă prezintă şi dumneavoastră prezentările din cadrul enciclopediei!
CALISTRAT FERDINAND(JUPI)
(1916-1985), n. la Focşani,judeţul Vrancea.
A absolvit ANEF, promoţia 1939. Cadru didactic polivalent şi sportiv de excepţie, situat, într-o ipotetică ierarhie, între primii zece performeri, din secolul al XX-lea, ai sportului românesc. A predat cu succes şi a practicat cu har atletismul, boxul, schiul, rugby-ul, handbalul, fotbalul, tenisul de masă şi de câmp, hocheiul pe gheaţă şi pe iarbă. Multiplu campion naţional şi balcanic la atletism. Jucător de rugby la echipa "Viforul Dacia" din Bucureşti pe post de "aripa de trei sferturi", era dotat cu resurse fizice deosebite care-i permiteau o mare viteză de deplasare. Multiplu campion naţional. „F.C.” sau „Jupi” - cum era cunoscut în lumea sportului anilor 1940 - s-a stins din viaţă departe de ţară, după un lung exil, în Spania.
IOAN VIRGIL
(1908-1986), n. la Focşani, jud. Vrancea.
Atras încă din timpul liceului de activitatea sportivă, practică cu talent rugby-ul şi atletismul. Ca atlet, legitimat iniţial la clubul Liceului "Mihai Viteazul" şi, apoi, la Clubul "Stadiul Român", a concurat, între 1920 şi 1935, la probele de alergare pe distanţe scurte: 100 m, 200 m, 400 m, 110 m garduri şi la decatlon. A cucerit peste 20 titluri de campion naţional şi a stabilit 4 recorduri ale ţării, fiind selecţionat si concurând de 4 ori în echipa de atletism a României. A fost, timp de 18 ani, membru al Biroului FR de Atletism, iar în perioada 1941-1948, preşedintele ales al acesteia. Generos, a avut la activ repetate acţiuni filantropice, a dăruit echipament celor 25 componenţi ai reprezentativei naţionale de atletism, care făceau deplasări la concursurile internaţionale; la iniţiativa şi pe seama fondurilor sale, au fost invitaţi specialişti din Germania (antrenorii Lugerhard şi Woitzer şi doctorul Weimann), care au predat cursuri de iniţiere şi perfecţionare, de tratamente şi refacere tehnicienilor şi atleţilor români. În susţinuta sa activitate de publicist a popularizat atletismul. Având şi o vocaţie de istoric s-a documentat la Biblioteca Academiei Române, strângând date referitoare la trecutul atletismului în spaţiul românesc. Efectul acestei febrile şi fecunde căutări s-a concretizat în elaborarea monografiei „Atletismului românesc”, pe care a editat-o pe cheltuiala sa şi a distribuit-o gratuit iubitorilor acestei ramuri sportive, dorind ca „această carte sa fie dezvoltată şi completată de viitorii ziarişti, statisticieni, profesori şi atleţi”.
ION CORNELIU
(1951) n. la Focşani, jud. Vrancea.
Ofiţer M.AP.N. Absolvent al Institutului de Studii Economice din Bucureşti, promoţia 1973. A început să practice tirul în 1969, în cadrul Clubului „Steaua” Bucureşti sub îndrumarea antrenorilor Gh. Corbescu şi T. Coldea (după1976). Multiplu campion şi recordman naţional, a înregistrat performanţe de excepţie şi în competiţiile internaţionale oficiale de tir. Selecţionat în loturile naţionale, a realizat, pe parcursul a peste 20 de ani, începând din 1970, performanţe maxime – 600 de puncte din 600 posibile în proba de pistol viteză; are la activ egalarea recordului mondial, 598 puncte, la proba de pistol viteză, în 1977, şi un aport substanţial la stabilirea unui nou record mondial, în 1975, în proba de pistol viteză pe echipe, 2370 puncte. Participant la 3 ediţii ale JO, 3 CM şi 5 CE, a obţinut 12 medalii – 4 de aur, 7 de argint şi una de bronz. La CM din 1974, la Enschade (Olanda) obţine medalia de argint la pistol cu aer comprimat, iar la Thun, medalia de bronz la pistol viteză, pe echipe, şi locul XI, la individual. La CM de la Caracas, din 1982, face parte din echipa de pistol viteză care intră în posesia medaliei de argint. La JO din 1976, de la Montreal, se clasează pe locul V, după un baraj în 3 pentru medalia de bronz. La cea de-a XII-a ediţie a JO din 1980, de la Moscova îşi demonstrează din plin calităţile tehnice, fizice şi psihice, devenind campion olimpic la pistol viteză, în urma unui baraj desfăşurat în 3 manşe (prima manşă în 3, între I. Corneliu, W. Jurgen – Republica Democrată Germană – şi Petrisch Gerhard – Austria; a doua, între I. Corneliu şi W. Jurgen, care s-a terminat la egalitate, 147 p, a impus cea de-a treia, în care I.C. realizează 148 p, iar Jurgen 147 p). La JO de la Los Angeles, din 1984, devine vicecampion olimpic la aceeaşi probă. Înalta clasă în proba de pistol viteză este pusă în evidenţă şi la CE, unde cucereşte 3 titluri continentale: unul cu echipa, în 1975 (Madrid), şi 2 la individual, în 1977 (Bucureşti) – cu 598 p – record mondial egalat – şi în 1985 (Osijek), precum şi 4 medalii de argint – în 1975 şi 1981 (Titograd), la individual, în 1983 (Bucureşti) şi 1985, în proba pe echipe. După ce şi-a încheiat cariera ca sportiv, şi-a continuat activitatea ca antrenor la Clubul „Steaua”, din 1989 fiind numit şeful Secţiei de tir din cadrul aceleiaşi grupări sportive. Din 1995, s-a ocupat de pregătirea unor trăgători de perspectivă, precum: I. Raicea (locul III, la Cupa Mondială), A. Todor (locul III pe echipe, la pistol viteză, şi locul IV în proba individuală, la CE de juniori din 1997), iar din 1997, a preluat şi pregătirea sportivului Sorin Babii (medalie de bronz, în proba pistol cu aer comprimat şi medalie de argint, în proba pe echipe, la CE din 1997; locul II, la Cupa Mondială din 1997). În 1990, a fost ales în funcţia de preşedinte al FR de Tir. În 1981, a participat, ca invitat, la sesiunea Academiei Olimpice de la Atena. Membru în Biroul Executiv al COR. Pentru rezultatele sale de excepţie şi contribuţia adusă la afirmarea tirului românesc, i s-au acordat titlurile de Maestru emerit al sportului şi de Antrenor emerit şi a fost distins cu ordine şi medalii. În anul 2001, i s-a conferit Ordinul naţional „Pentru Merit” în grad de ofiţer.
Sportul de Vrancea acordă celor trei titlul de „PIONIERI DE ONOARE AI SPORTULUI VRÂNCEAN” şi le va acorda un spaţiu special în cadrul pe www.sportuldevrancea.ro !
viorel.paizan@sportuldevrancea.ro
