VRANCEA A AVUT MEREU O SCOALA DE PORTARI

„Profesorul”  Ion Paraschiv-MAX si „elevul” Oprea

Într-o discuţie cu profesorul Daniel Bănică, antrenorilor juniorilor mari ai CSM Focşani, am făcut observaţia de bun simţ că Octavian Oprea devine din ce în ce mai mult portar. Adică, specialist al postului, poate, cel mai important într-un sport de echipă cum este fotbalul. „E mâna lui Paraschiv” mi-a completat ideea tânărul tehnician. Altfel spus, fostul mare portar al Focşaniului, Ion Paraschiv, care se ocupă de pregătirea portarilor de la CSM 2007, are un rol esenţial în creşterea în valoare a puştiului de 19 ani devenit în retur titular în echipa CSM 2007. Titular, adică, într-o formaţie ce poate trimite în teren, concomitent 4-5 juniori, deci care nu-l ţine în teren forţată de obligaţia de avea permanent doi jucători de vârsta junioratului. Octavian Oprea, care a inceput si s-a format la Juventus Focsani, unde a lucrat cu antrenorul de portari Radu Chiriac, a plecat de la Focşani la Dinamo Bucureşti de unde s-a întors, două sezoane la rând, sub formă de împrumut, la CSM 2007 Focsani pentru a juca şi căpăta experienţă, la Bucureşti fiind aglomeraţie pe postul de portar. A doua oară, ar fi putut alege Brăneştiul, însă a preferat Focşaniul, şi pentru a putea termina liceul avându-şi aproape familia. Fiind jucătorul altui club, la care este foarte probabil să se întoarcă în vară, era de aşteptat ca tehnicienii focşăneni să nu mizeze pe el, ci pe mult mai experimentaţii Ivanciu şi Borş, cel de-al doilea, revenit acasă după trecerea prin Liga I, pe la Oţelul Galaţi, echipă în poarta căreia a avut mai multe evoluţii. Relu Pastia şi Adrian Toma au avut, însă altă viziune şi i-au dat foarte tânărului portar şansa de a arăta ce poate şi de ajuta pe CSM 2007 în încercarea de a evita retrogradarea. Cu siguranţă că nu ar fi luat o astfel de hotărâre ce presupune asumarea unei răspunderi mari faţă de club dacă nu ar fi existat garanţia că Octavian Oprea poate face faţă rigorilor postului. O asemenea garanţie a putut veni după ce, cu tact pedagogic, cu ochi şi sfaturi de profesionist Ion Paraschiv a lucrat la antrenamente, multe ceasuri, cu puştiul ce-l va putea într-o zi depăşi ca realizări, pentru a-i da curajul să iasă la centrări sau pentru blocarea adversarului scăpat singur spre poartă. Pentru a-l învăţa cum să gândească mai repede decât cel ce şutează la poarta sa să-i anticipeze mişcarea. Pentru a citi traiectoriile mingilor venite de la distanţă ori a-şi proiecta saltul spre mingile şutate de aproape. Iar Octavian Oprea nu le-a înşelat aşteptările. Este adevărat că a mai avut ezitări, că a mai primit goluri ce erau de apărat. Cu siguranţă, că va mai primi, pentru că asta-i viaţa portarilor de fotbal. Însă puştiul cu calităţi pentru postul de portar cum nici Marius Bratu nu le-a avut a arătat că a fost un elev silitor şi a prins repede de la profesorul Ion Paraschiv căruia într-o bună zi, atunci când probabil va fi mult mai mult decât este, îi va mulţumi. Dacă nu cumva îi  mulţumeşte după fiecare repriză de pregătire împreună ce poate fi văzută deseori pe terenurile stadionului Milcovul. Urmărindu-i cum lucrează, am avut senzaţia că lui Ion Paraschiv îi place foarte tare să-l înveţe pe Octavian Oprea tot ce el ştie.        

Petrică BUTUC