PELERINAJ LA MUNTELE ATHOS

SPORTUL DE VRANCEA VA UREAZA PASTE FERICIT!

În perioada interbelică exista o minunată tradiție, aceea a excursiilor si pelerinajelor organizate de profesorii și elevii Liceului Unirea. Astfel sunt celebre în presa vremii excursiile uniriștilor în orașul Pompei, Roma, Florența, Paris dar și taberele de la Soveja, Durău și mânăstirea Putna. Vom încerca să vă prezentăm multe din aceste minunate jurnale de călătorie  însoțite de fotografiile vremii descoperite în biblioteca CNU și răsfoind colecția Revistei Noastre (fondată în anul 1912 de profesorul D. Papadopol). În același timp vă oferim și cîteva impresii, gânduri și sugestii culese în acești ani de uniriștii care au străbătut meridianele lumii. Fiind în Săptămâna Mare a creștinismului vă prezentăm impresiile din cel mai recent pelerinaj la Sf. Munte Athos, unde au fost profesorii Viorel Paizan și Romulus Buzățelu.

Un pelerinaj la Athos (partea 1)

Marea Lavră este cea dintâi mănăstire cu viaţă de obşte din Sfântul Munte. A fost zidită de Sfântul Atanasie Atonitul în anul 963, cu ajutorul împăraţilor bizantini Nichifor Focas (963-969) şi Ioan Tsimiskes (969-976). Este considerată cea dintâi mănăstire atonită între cele 20, bucurându-se în toate de cinste şi întâietate. Este mănăstirea tutelară peste tot Muntele şi are jurisdicţie asupra tuturor schiturilor şi sihăstriilor din jurul vârfului Athos, inclusiv asupra schitului românesc Prodromul. Hramul iniţial al mănăstirii fixat de ctitor a fost Bună Vestire. Actualmente hramul este Sf. Atanasie Atonitul, care se sărbătoreşte la 5 iulie. Ruinându-se cu vremea, a fost înfrumuseţată de către domnitorii Ţării Româneşti: Alexandru-Basarab şi Vladislav-Basarab (1364-1374). Ei au dăruit şi o icoană a sf. Athanasie cel Mare lucrată în argint şi aur. Într-o parte şi alta a icoanei se văd chipurile gravate ale lui Vladislav-Basarab şi al soţiei sale doamna Ana Vintilă-Vodă. Voevodul Ungro-Vlahiei (1532-1535) cu fiul lor Drăghici au dăruit o icoană numită "Egumenita". Mai târziu Neagoe Basarab a reînnoit-o acoperind-o cu plumb şi înfrumuseţând-o. Matei Basarab a zidit biserica Sf. Mihail (1691) pe ai cărei pereţi este zugrăvit drept ctitor Gavril-Movilă. Domnul Moldovei trimitea câte 15 mii talere anual. În această mânăstire se află 1650 manuscrise greceşti dintre care 650 pergamente, multe din ele sunt în strânsă legătură cu ţara noastră. În anul 1713 - Constantin Brâncoveanu construieşte un paraclis în cinstea icoanei "Cucuzelita".

Icoane celebre : "Cucuzelita" - Cuviosul Ioan Cucuzel a adormit la o privegere iar Maica Domnului i-a spus din icoana: "Cântă-mi Ioane şi mă laudă, ca şi eu nu te voi lăsa!" "Econoama" - Sf. Ahanasie fiind îngrijorat din pricina banilor care nu ajungeau, Maica Domnului i-a grăit: "Nu te întrista, Athanasie, de acum eu voi fi economul acestei mănăstiri " - şi de atunci până în zilele noastre mănăstirea nu are econom. "Portarita" - Un turc a tras în icoana cu pistolul şi al treilea glonte s-a întors şi l-a lovit pe el. În interiorul bisericii se află mormântul Sf. Atanasie cel Mare, iar lângă el se află bastonul de fier de doi coti, în 4 muchii, al Sf. Atanasie şi o cruce de lemn ferecată în fier pe care o purta la piept Sfântul. Se mai află o bucată din Sf. Lemn, Capul Sf. Vasile cel Mare, o mână a Sf. Ioan Gură de Aur, o mână a Sf. Ap. Andrei cel dintâi chemat, capul Sf. Ioan Cucuzel şi multe alte Sf. Moaşte.

Romulus Buzatelu