VASILE BURGA
Sportul de Vrancea îl propune “Cetatean de Onoare”
al comunei VIDRA de VRANCEA!

S-a născut pe 17 ianuarie 1966 la VIDRA în judeţul Vrancea. Părinţii care i-au dat viaţă sunt Zamfira şi Ion. Are un frate care l-a ajutat foarte mult în viaţă, Toma. A jucat la Liceul de Fotbal Electroaparataj Bucureşti, Petrolul Berca, Unirea Focşani şi Selena Bacău.Ca arbitru “s-a născut” în 1987, a promovat în lotul divizionar C în 1996 şi a promovat în lotul divizionar B în 1997.
Fire hotărâtă, atât ca jucător dar şi ca arbitru, Vasile Burgă demonstrează că de la Vidra au plecat în lume oameni hotărâţi şi care au reuşit în viaţă. El rămâne unul dintre fotbaliştii reprezentativi ai judeţului Vrancea.
Am jucat de câteva ori împotriva lui în meciuri oficiale şi vă pot confirma faptul că a fost un jucător care “punea” piciorul tare la minge. Nu i-au plăcut niciodată jumătăţile de măsură.
Sportul de Vrancea roagă acum în prag de sărbători primăria şi consiliul local Vidra să acorde titlul de “Cetăţean de onoare” al comunei lui Vasile Burgă.
Nu va fi primul, pentru că mai sunt şi alţi sportivi care au făcut cinste comunei în ţară şi în lume.
A fost fotbalul primul sport la care s-a dus Vasile Burgă?
Da, ca şi sport organizat am reuşit în anul 1980 să iau examenul la liceul de fotbal Electroaparataj din Bucureşti, însă în şcoala generală am practicat mai multe sporturi. Dacă le pot numi aşa, atletism – proba de rezistenţă, tenis de câmp, volei... însă fotbalul mi-a plăcut cel mai mult!
Au existat influenţe din partea profesorilor de educaţie fizică din şcoala generală sau din liceu?
Nu am avut influenţe din partea profesorului de educaţie fizică din şcoala generală, în schimb am fost influenţat în a alege să merg la liceul de fotbal de către fratele meu care a avut un mare rol în a-mi îndruma paşii spre fotbal.
Familia, părinţii au fost de acord cu alegerea ta? Te-au sprijinit?
La început părinţii nu au fost de acord dar în timp m-au înţeles şi sprijinit.
Mai ţii minte primul antrenament, primul antrenor şi primii colegi de echipă?
Primul antrenor pe care l-am avut la liceul de fotbal îl cheamă Răcănel şi este tatăl jucătorului care joacă actualmente în Bundesliga . Bineînţeles că-mi aduc aminte de primii colegi de echipă, chiar cu unii dintre ei mai ţin şi acum legătura.
Perioada junioratului ţi-a marcat viitorul şi profilul tehnico-tactic?
În timpul junioratului jucam extremă stângă şi cred că datorită acestui fapt am devenit ulterior un fundaş foarte ofensiv care a marcat foarte multe goluri în carieră.
Ai fost un „stângaci” care s-a încăpăţânat să nu tragă şi cu dreptul?
La început am fost un stângaci încăpăţânat care folosea piciorul drept „doar de urcat în autobuz”, dar cu timpul am început să lovesc mingea şi cu dreptul şi chiar am reuşit.
Cum a avut loc trecerea de la juniori la seniori?
În anul 1983 m-am hotărât să vin să dau probe de joc pentru Unirea Focşani, pe atunci antrenor era Stan Gheorghiu care m-a oprit în lotul echipei.
Care a fost traiectoria ta la echipele de seniori şi ce antrenori ai avut?
Am evoluat ca jucător la Unirea Focşani în perioada 1983 – 1984, Petrolul Berca în perioada stagiului militar 1984 – 1986, din nou Unirea Focşani 1986 – 1992, Selena Bacău 1992 – 1995. Ca antrenori i-am avut pe Vasile Popescu la Petrolul Brăila, Stan Gheorghiu, Aristică Ghiţă, Cristian Costea, Aurel Pastia, Costel Orac la Unirea Foc;ani, Costică Ştefănescu, Grigore Sichitiu, Giani Andrieş, Mircea Pană, Mircea Nedelcu la Selena Bacău, unii dintre ei nu mai sunt astăzi printre noi.Dumnezeu să-i odihnească!
Cum ai caracteriza perioada Acord Focşani!
Nu pot să povestesc perioada Acord Focşani pentru că la Focşani a existat o echipă de fotbalişti care a avut rezultate în acea perioadă când antrenor era Costel Orac, dar trebuie menţionat că eram o echipă care a jucat foarte mulţi ani împreună, jucători ca Relu Popescu, Nicolae Argeşeanu, Marian Brutaru, Cristian Dragu, Narcis Răducan, Marius Bratu, Aurel Colan, Susanu, Babalâc, Avram, Serea, Dragomir, Dumitriu...
O etapă importantă a carierei tale a fost FCM Bacău! Povesteşte-ne acest episod!
În anul 1992 am fost transferat la Selena Bacău, antrenor fiind Costică Ştefănescu şi Grigore Sichitiu. Menţionez că am jucat la această echipă până în anul 1995 când datorită unor probleme de sănătate şi anume hernie de disc a trebuit să renunţ la fotbal ! A fost o perioadă frumoasă din viaţa mea de fotbalist!
O amintire dintr-un meci important al carierei tale!
Jucam în anul 1993 la Bacău cu Progresul Bucureşti , meci televizat la TVR , atunci se televizau mai puţine meciuri ca acum, şi la scorul de 1 – 1 am reuşit să marchez golul victoriei.
Care a fost adversarul care ţi-a dat bătăi de cap?
Am întâlnit în cariera mea foarte mulţi adversari de valoare, însă cele mai mari probleme le-am avut cu Greaca în perioada când acesta a jucat la Petrolul Ploieşti şi Steaua Mizil.
Au fost şi momente mai grele în cariera ta?
Cele mai grele momente ale carierei mele au fost în anul 1995, în primăvară, când, după un meci la Câmpina în urma unei lovituri la spate am făcut hernie de disc, afecţiune datorită căreia a trebuit să renunţ la activitatea de fotbalist.
Ce posturi ai jucat în cariera ta şi la ce echipe?
Cum am mai spus am jucat extremă stângă şi fundaş stânga la liceul de fotbal Electroaparataj Bucureşti, Petrolul Berca, Unirea Focşani şi Selena Bacău.
Cum ai început cariera de arbitru?
În anul 1987 am dat examen pentru a deveni arbitru, cu gândul că va veni şi vremea când îmi va fi necesar şi acest carnetul de arbitru pe care l-am dobândit. Cu adevărat am devenit arbitru în anul 1996 când am reuşit la examenul pentru divizia C.
Care sunt momentele care le-ai savurat cel mai mult din cariera de arbitru?
Am avut în cariera de arbitru foarte multe momente importante. Am arbitrat meciuri în care s-a decis promovarea de la divizia C la divizia B, de la divizia B la divizia A: Alpan Şotânga – Electromagnetica Bucureşti, FC Bihor Oradea – Gaz Metan Mediaş, Rulmentul Alexandria – Juventus Bucureşti şi câteva meciuri amicale, internaţionale, de tineret şi juniori, unul dintre acestea ar fi România – Moldova la Botoşani, scor 2 – 1 pentru România.
Ai avut un model ca jucător de fotbal?
Nu am avut nici un model ca jucător, tot timpul am jucat cu gândul de a realiza meciuri foarte bune şi de a ajuta echipa să câştige!
Dar ca arbitru ai avut un model în carieră?
Acelaşi lucru pot spune şi ca arbitru, că am dorit să pot avea o prestaţie la fiecare meci în aşa fel încât să mi se strângă mâna de fiecare echipă în parte fără să mi se reproşeze că am greşit şi consider că am reuşit acest lucru ţinând cont că în 11 ani de arbitraj la nivelul diviziei B nu am avut nici măcar o etapă de suspendare!
Ai lucruri pe care să ţi le reproşezi din cariera de arbitru?
Nu am multe lucruri pe care să mi le reproşez, doar faptul că nu am reuşit să promovez la divizia A.
Puţini ştiu că eşti şi profesor de educaţie fizică şi sport! Te-ai gândit vreo dată să treci la catedră?
Da, sunt profesor de educaţie fizică şi sport şi am profesat un an la Şcoala generală Vânători şi timp de trei ani la liceul cu program sportiv din Focşani, însă soarta mi-a îndrumat paşii către alt loc de muncă, respectiv Penitenciarul Focşani, actualmente fiind inspector şef, comandant secţie.
Un mare sprijin pentru a ajunge aici l-am primit din partea directorului Penitenciarului, Ionel Celmare, un om deosebit şi un mare microbist!
Ce părere ai despre arbitrii mai tineri din Colegiul de Arbitri Vrancea?
În cadrul Colegiului de Arbitri Vrancea sunt arbitri valoroşi cum ar fi Marius Martiş, Ionică Serea, Dănuţ Dumitriu, Lucian Sârbu, Florin Danciu, Luci Stănilă, Alin Samoilă care sunt deja în loturile naţionale dar şi arbitri tineri şi care pot ajunge la rândul lor la nivel înalt dacă vor fi persaverenţi în ceea ce fac.
Despre echipa CSM Focşani, crezi că va reuşi în acest an competiţional să rămână în liga a II-a?
Ca fost fotbalist şi actualmente un susţinător al echipei focşănene îmi doresc din tot sufletul să reuşească să rămână la nivelul ligii a II-a şi cred că dacă vor reuşi un retur la fel de bun ca şi finalul turului se va salva de la retrogradare.
Ai încheiat cariera de arbitru divizionar! Ce va face Vasile Burgă din punct de vedere fotbalistic de acum încolo?
Momentan nu mă gândesc să fiu sănătos şi sper să pot continua activitatea sportivă ca şi observator de arbitri.
Ce părere ai despre primul şi singurul ziar 100% de sport din Vrancea?
Este un lucru extraordinar că cineva în judeţul nostru s-a gândit să editeze un tiar de sport şi vă doresc să aveţi parte de multe realizări şi un tiraj cât mai mare.
Un mesaj din partea lui Vasile Burgă pentru cititorii Sportului de Vrancea!
Le doresc tuturor cititorilor acum fiindcă suntem în prag de sărbători un călduros „La mulţi ani!”, sănătate şi împlinirea tuturor dorinţelor.
viorel.paizan@sportuldevrancea.ro