Sărbători fericite, oameni buni!
Au venit zăpezile de altădată pe care, ani la rând, le-am evocat ca pe niște pagini de poveste cu sănii, clopoței, cu copii umplând zarea imaculată. Au venit zăpezile de altădată pentru ca, în lipsa altor motive de bucurie, să ne bucure un sfârșit de an dureros de întunecat. Au venit zăpezile de altădată și ne-au intins ca o nemărginire de puritate peste prea multul impur din jurul nostru. Au venit zăpezile de altădată și ne-au adus sărbătorile. Florile dalbe! Lerui ler! E sărăcie din belșug prin țară, dar prin sate gaospodarii mai taie porcii, așa cum o fac de o veșnicie, piețele orașelor sunt pline și așteaptă cumpărătorii pentru masa de sărbători. Prin Focșaniul, în anii din urmă, plin de tot felul de colindători, nu prea am mai văzut cetele pestrițe care își asumaseră aiurea dreptul de a fi purtătoarele tradiției străbune. Vor fi simțit mai acut decât orice barometru social că nu-i rost de câștig într-o lume lovită de nevoi mai mari decât altădată. Nădăjduiesc, însă, că, în seara de Ajun, adevărații colindători, cei ce duc vestea nașterii lui IIsus, vor mai bate în prag de seară la ferestre, ca pe vremea lăudată a zăpezilor de altădată. Sculați, gazde, nu dormiți, vremea e să vă treziți! Și că, în dimineața de Crăciun, copiii vor merge cu Steaua, din casă-n casă. Steaua sus răsare, ca o taină mare! Bucurați-vă, vine noaptea sfântă a nașterii Mântuitorului. Să ne umplem sufletele cu sfânta bucurie la care avem dreptul în pacea tainică a acestor zile!
Sărbători fericite, oameni buni!
Petrică BUTUC
