Primele periodice românesti si fondatorii lor ar fi : « Curierul românesc », « Muzeul national » si « Curier de ambe sexe » - ale lui I.H. Radulescu, « Albina româneasca » si « Alauta româneasca » - ale lui Gh. Asachi, « Gazeta de Transilvania » si « Foaie pentru minte, inima si literatura » - ale lui Gh. Baritiu, sunt totodata si pionierii presei de factura sportiva din România.
Odata cu aparitia periodicelor proprii, fenomenul spoirtiv din România a fost consemnat, dezbatut si înteles prin intermediul celor dintâi gazete ale celor trei provincii, carora li s-au adaugat apoi « Monitorul oficial », « Bulletin Foae oficiala »( din 17.08.1833 la Iasi) si « Buletin Gazeta oficiala »( tot din 1833 la Bucuresti).
Mihail Kogalniceanu, în 1842, a scos « Almanahul de învatatura si petrecere » care cuprindea numeroase relatari cu privire la încercarile de a se zbura în vazduh cu ajutorul aripilor, relatari si articole despre pazirea si întarirea organismului si de asemenea evaluarea corecta a efectelor gimnasticii.
Asadar, pâna la aparitia unor periodice proprii, fenomenul sportiv din România a fost consemnat, dezbatut si înteles prin intermediul celor dintâi gazete ale celor trei provincii, carora li s-a adaugat apoi precursoarele „Monitorului Oficial” de azi: „Buletin Foaie oficiala”(care aparea la Iasi începând din 17 august 1833) si „Buletin Gazeta Oficiala”(la Bucuresti, tot în 1833).
„Almanahul de învatatura si petrecere”, de pilda (scos de M. Kogalniceanu, începând din 1842), cuprinde numeroase relatari privitoare la încercarile de a se zbura în vazduh cu ajutorul aripilor, relatari si articole ce încearca sa prezinte mijloacele de pazire si întarire a organismului si sa evalueze corect binefacerile gimnasticii. De altfel, nici nu-i de mirare ca fenomenul educatie fizica si sport este mereu prezent într-o asemenea publicatie, de vreme ce fondator al ei, pe timpul studiilor particulare (la Souchon), frecventa un „ghimnazium, adeca o sala în care se învata a sari, a sui pe frânghii, a trage armile, a sa sui pe copaci”, cu alte cuvinte avusese în programa de studii gimnastica, armele, jocul, înotul, calaria, atletica.
Perioadele de anticipatie a presei sportive: rapoartele, referatele si darile de seama anuale ale „Societatii de Dare la Semn Bucuresti”
„Raportu annualu allu Comitetului Societatii catre Principala Adunare Generala”… Societatea de Dare la Semn Bucuresci. Bucuresci. (1864-1871).
Primele imagini ale activitatii sportive din tara noastra propuse receptarii sistematice îsi afla întruchiparea în paginile (27 în medie) revistei de rapoarte anuale ale „Societasii de Dare la Semn Bucuresci”- publicatie de anticipare a presei sportive romanesti si de referinta, ce îsi are începutul în anul 1864.
În paginile sale sunt incluse cele dintâi momente organizatorice si realizari de ordin tehnico-material ale Societatii Bucuresci (fondata la 5 mai 1862): alcatuirea si difuzarea în tara a statutelor, regulamentelor de dare la semn, construirea cladirii si a standului pentru semne-conform cerintelor internationale ale vremii-date statice privind eficacitatea medie a tragerilor din 1862 si 1863, alte aspecte reprezentative din viata societatii sportive.
În anul 1899, când societatea împlinise 38 de ani si la presedintia ei I Cesianu îi urma lui Nicolae Racovita- cum aflam din „Darea de seama pe anul 1899 a Consiliului Societatii de dare la semn Bucuresci catre Adunarea generala din 2/15 martie 1900”. Bucuresci 1900, realizatorii periodicului mai foloseau înca sintagma „dare de seama”, adeverind, chiar la rascrucea secolelor ultime, spusele lui Miron Costin: „Sta dar cu vântul cel vechi ca un temei neclintit.”
Publicatiile anuale ale Societatii de dare la semn Bucuresci au aparut pâna la începutul secolului nostru, consemnând tot ce era mai demn de memorat, în epoca finantarii ei: primele concursuri si rezultatele lor, constructiile de baze sportive, ceremoniile prilejuite de fenomenul sportiv, situatia la zi în tarile cu cea mai avansata activitate turistica etc.
Tiparindu-se, începând din anii 1863/64, cu scopul de a fi un ecou fidel a tot ceea ce a însemnat practica si idee în viata societatii sportive bucurestene, periodicele de care ne-am ocupat au consemnat un trecut de 40 de ani de istorie a ei, spre a nu fi îngropat în uitare.
Alte periodice
„Echoul muntilor”. [Piatra]. - Cuprinde descrieri minutoase de excursii si trasee montane.
„Omul si natura.” - Prezinta principalele mijloace practice si principii ce stau la baza unei vieti sanatoase si armonioase, între acre sunt enumerate i exercitiile fizice, alternarea muncii fizice cu cea intelectuala „într-un mod convenabil”, evidentiindu-se faptul ca „Precum este necesar a se schimba de mai multe ori în timpul zilei felul ocupatiunilor intelectuale, asemenea chiar exercitiile fizice se consiliaza a le varia pe cât este posibil:
promenada, gimnastica, natatiunea, dansulu, scrima, cavalcadele etc. vor fi executate pe rând; caci acestea favorizeaza mult dezvoltarea muschilor
si a fortelor fizice si apoi le pune în raport intim cu dezvoltarea facultatilor intelectuale. Aceste deosebite exercitii nu trebuie niciodata „exagerate”, îndeosebi la copii de 8-15 ani.
„Higiena si scola.” - Foaie pentru Sanatate, Educatiune si Instructiune. Timisoara: 5 februarie-1 decembrie 1876.
Primii crainici autentici ai vietii sportive romanesti
„Sportul.” - Bucuresti: 1 februarie-15 martie 1880.
Redactor si proprietar: C. Blaramberg. Secretar: Al. G. Galesescu. Tip. Stefan Mihalescu.
Cum a fost „primit” ziarul, o aflam chiar din editorialul celui de al 2-lea numar (15 februarie), în care se arata:
„Nu puteam îndestul multumi ziarelor cari cu atâta bunavointa au semnalat aparitunea „Sportului”. Încuragiarile ce ni s-au dat, ne vor face sa îndoim silintele, ca organul nostru sa corespunda scopului ce si-a propus.”
Realizatorii primului ziar intitulat „Sportul” erau doi carturari si totodata doi pasionati ai curselor de cai .De altfel, calul si jockeul, dispusi în centrul câmpului de întrecere al hipodromului( de la Baneasa, probabil), prevazut cu tribune si cu un gard din bârne, apar chiar pe frontispiciul ziarului.
„Sachistul român.” - Ziar consacrat numai jocului de sah. Bucuresti: aug.-[…] 1881.
„Jahresbericht…Kegelklub „Bukarest”. Bucuresci-Bukarest: 1887-1896; (1904), 1905, 1907, 1909. Prezinta istoricul clubului (fondat în dec. 1873), numele membrilor si ale castigatorilor de concursuri, bugetul anual etc., atât în limba germana cât si în româna.
„Gimnasticul român”, revista mensuala pentru propagarea gimnasticii în scoala, societati si armata. Bucuresci: 15 martie 1892-februarie 1895.
Din martie 1894 (an III, nr. 1), schimba titlul în „Educatiunea fizica (fost Gimnasticul român). Revista mensuala a Societatii Profesorilor de Gimnastica si Arme din România pentru propagarea gimnasticei în scoli, societati si armata”. De la 28 oct. 1896, reia primul titlu:” Gimnasticul român, revista lunara pentru propagarea gimnasticei în scole, societati si armata”. Înceteaza în 28 noi. 1897 (anul V, nr.2) si reapare (seria a II-a)din oct. 1902. Din sept. 1907, schimba subtitlul în „Buletinul Federatiunii Societatilor române de gimnastica, arme si dare la semn”, încetându-si aparitia în 1916 (anul X, nr.2-4).
Fondata de un mare animator al educatiei fizice-profesorul bucurestean Dimitrie Ionescu (1864-1946), absolvent al Scolii Centrale de gimnastica din Roma, la a carui locuinta din str. Lazureanu 50 (iar din apr. 1893, str. Militarilo nr. 11) se afla si sediul redactiei-revista „Gimnasticul român” sugereaza ideea ramânerii la gimnastica dezvoltata în vatra româneasca.
Primele numere ale revistei sunt scrise în întregime de fondatorul ei , D. Ionescu, si ele reflecta o întreaga epoca de framântari, nu numai ale autorului, ci ale sistemului national de educatie fizica. Un nou curent de idei se simte apoi în revista prin colaborarea cu unii specialisti de talie în probleme de gimnastica scolara (Nicolae Velescu, Ion Bucovineanu, Radu S. Corbu, A. Butasu, N. Badescu, N. Georgescu-fosti elevi ai renumitului profesor Gh. Moceanu), militara sau in medicina si igiena gimnasticii ( H. Pantazi, A.Parfenie s.a.).
Revista a militat pentru triumful si propasirea gimnasticii in societate si în primul rând în mediul în care era concentrata cea mai mare parte a tineretului: scoli, cluburi(asociatii sportive) si armata.
„Gimnastul român” ramâne totusi prima revista de pura specialitate din România. În paginile ei se afla câteva studii de teorie, istorie si organizare a educatiei fizice începatoare, opinii privind profilul profesorului de gimnastica, clasificarea exercitiilor la aparate, comanda, raporturile educatiei fizice cu igiena , medicina, comunicari si referate de la diverse congrese internationale, rapoarte si memorii ce au insipirat autoritatile vremii o serie de masuri sau documente hotarâtoare pentru edificarea educatiei fizice în învatamânt.
„Bucharest Mondain. Journal illustre hebdomadaire, litteraire, mondaine, artistique, theatral et sportif.” – Bucuresti, 15 noiembrie 1892 – 14 februarie 1893. Reapare la 1 ianuarie 1906.
„Bicicleta” – Prima revista velocipeda în România – 1 noiembrie 1893 – 1 februarie 1894 ( bilunara).
„Educatiunea fisica” ( fost Gimnastul român). Revista mensuala a Societatii Profesorilor de Gimnastica si Arme din România pentru propagarea gimnasticei în scole, societati si armata – Bucuresti, martie 1894 – februarie 1895.
„Revista sportiva”. Apare o data pe saptamâna – Bucuresti – 3 martie – 23 iunie 1896. Cine consulta „ Revista sportiva” pe toata durata ei îl recunoaste pe Al. Davila, scriitorul si cetateanul, angajat în îndreptarea unor stari de lucruri din realitatea vietii sportive românesti, caruia i-a fost martor si observator atent, si constata ca cele expuse în articolul-program de catre acest „letopiset modern”, în care si-au gasit ecou mai toate sporturile vremii, au fost în buna parte respectate.
„Velocipedistul” – Bucuresti – 1896 – 1 pe saptamâna.
„Bicicleta” – Ziar saptamânal – Bucuresti – 26 octombrie 1896.
„Revista moderna” – Publicatiune bi-mensuala stiintifica, literara si în special sportiva. Bucuresti – 20 iulie 1897 – 26 martie 1898. Directorul si intemeietorul a fost Constant Cantilli. Jurnalul de bord al cursei de trei zile Bucuresti – Brasov, scris la 8 noiembrie 1894, scoate la iveala un Cantilli cronicar sportiv autewntic, nemaintâlnit pâna atunci în gazetaria noastra trecuta.
„Broscoiu” – Umoristic, velocipedistic, dracovistic – Rm. Vâlcea – septembrie 1897.
Presa sportiva în Vrancea, în sensul strict, de publicatii de specialitate, cu aparitie periodica, nu a existat pâna de curând.
Un împatimit al jocului de sah, Anton Soare, împreuna cu câtiva colaboratori, a editat “Vransah” o publicatie pentru iubitorii „sportului mintii”. Se întâmpla în 2005.
În 2007, la 25 august, cu ocazia revenirii echipei de fotbal reprezentative a Focsaniului în Liga a II-a, CFT Juventus Focsani a scos pe piata „Sportul de Vrancea”, o gazeta în 12 pagini, din care 4 în policromie, care apare de doua ori pe saptamâna, martea si vinerea si care de la 1 februarie 2008 se poate citi si online pe www.sportuldevrancea.ro
Însa publicatiile generaliste care au aparut de-a lungul timpului în Focsani au reflectat activitatea sportiva în rubrici speciale,
mai cu seama dedicate întrecerilor de fotbal, atletism, rugby, box, handbal, baschet, tenis, judo si altor sporturi practicate în judet.
Iata cele mai vechi publicatii din istoria presei sportive din Vrancea:
„Foaia Sanatatii” – Publicatiune pentru raspândirea de cunostinte necesare pentru pastrarea si cautarea sanatatii. Focsani – septembrie 1919. Tipografia, libraria si legatoria de carti Alexandru N. Leon & Co.
„Informatorul economic, social, literar si sportiv”. - Focsani – 1 mai 1932 – 15 iunie 1934 ( saptamânal) – Director Pafin Calugarul, pâna la 20 august 1932 si M. Paraipan, de la 20 august 1932. De la 20 august 1932 apare cu subtitlul: „ Ziar politic, economic, social, literar si sportiv”.
„Cuvântul liber” – Ziar politic, economic, social, literar si sportiv. Focsani: 26 iunie – 6 iulie 1932, director redactional – Leonida Marcus-Leomar iar director proprietar – M.Paraipan
„ Calendarul sportiv al judetului Vrancea” , C.N.E.F.S. Cosiliul Judeten Vrancea, Focsani, 1970, 1977, 1979-1980, 1982-1987
Ziarul „Milcovul” a facut, înca de la momentul reaparitiei sale pe termen lung, în 1968, un serviciu important miscarii sportive din judet, rezervând sportului o pagina din cele opt ale sale, în formula saptamânala, si spatii considerabile, în formula cotidiana.
Ziaristi de prima mâna ai presei vrâncene s-au ilustrat scriind si despre sport. Scriitorii si publicistii Traian Olteanu si Florin Muscalu – autor si al imnului echipei de fotbal Juventus Focsani – ziaristii Nicolae Drulea, Ovidiu Butuc, Vasile Negoita, Petrica Butuc, George Baesu, Stefan Borcea, Stefan Oana, au scris cronici, comentarii au adunat si publicat informatii despre sportivi si competitii, rezultate si proiecte în acest domeniu.
Odata cu aparitia unor noi titluri în presa vrânceana dupa 1990: Viitorul, Putna, Monitorul de Vrancea, Ziarul de Vrancea, Corect, Ziarul tau, Sansa vrânceana, si a posturilor de radio Uniplus Radio Focsani, Radio Tineret Focsani, Radio Dada, a posturilor tv - STF, Diplomatic si Atlas, a crescut si numarul si diversitatea abordarilor referitoare la fenomenul sportiv local.
Profesorul Viorel Daniel Paizan, care a fost redactorul emisiunii sportive la Uniplus Radio Focsani, Sport Plus la Uniplus (emisiune care continua seria emisiunilor facute de Vlad Vlasceanu ), apoi fiind si directorul aceluiasi post de radio, iar în prezent fiind titularul unei emisiuni sportive la TV Atlas de aproape cinci ani, Sport As la Tv Atlas, a avut ideea si a fost initiatorul primului si singurului ziar 100% de sport din Vrancea, Sportul de Vrancea.
În timp au aparut si noi nume de gazetari specializati la scoala de presa locala: Cristi Irimia, Dan Chiriac, Petru Vasile, George Dumitru, Laurentiu Muscalu, Alex Palosanu, o parte dintre ei fiind chiar corespondenti ai unor publicatii sau posturi de radio si televiziuni centrale.
În categoria „presa sportiva” pot fi incluse si publicatiile ad hoc de genul, programelor de meci ori al programelor unor competitii. Fiind realizate, de regula, de ziaristi ori colaboratori ai unor institutii de media, acestea pot fi incluse, fara nici o retinere, într-o posibila istorie a presei sportive din Vrancea.
Cel mai « proaspat » program de meci este Fotbal Total, editat de CSM Focsani, clubul de fotbal de liga a II-a, avându-l ca presedinte al Consiliului de Administratie pe Dan Dumitru si care a aparut pe 8 martie 2008, la partida CSM Focsani – Poiana Câmpina.
MASS MEDIA din judetul Vrancea
Informatia sportiva oglindita de-a lungul anilor în judetul Vrancea:
Cronicul Moldova Focsani – 1937;
Zorile Putnei – 1945-1949;
Calea Noua Focsani – 1950-1956
Milcovul - 1957-1967;
Milcovul Liber– 1968- 2001
Ziarul de Vrancea - 1998 - prezent
Monitorul de Vrancea - 1993 – prezent
Sport Plus la Uniplus Radio - 1985 – 1990
Sport As la TV Atlas - 2003 – prezent
Lumea Sportului la DTV - 2000 - prezent
VranSah, 2005 – prezent (revista de sah, editata de Asociatia judeteana de Sah Vrancea) ;
Ziarul « Sportul de Vrancea » - 2007 – prezent.
Ziarul on-line : www.sportuldevrancea.ro - 2008 (1 februarie) – prezent;
Carti:
Prof. Viorel Paizan - “Sportul de Vrancea” – editia I, 2008, Focsani
Prof. Laurentiu Muscalu - « Fotbalul – dragostea mea » -2003, Focsani
ZIARISTI SPORTIVI VRÂNCENI:
I.M. Dumitrescu, Costel Nagy, Orleanu, Adrian (Bebe) Iacovache, Ovidiu Gavrila, Victor Focsaneanu, Jean Gradinaru (caricaturist), Pompiliu Butunoiu, Mircea Bunea, Cristian Porumboiu, Ion Nistor, Aurelian Axente, Avram Ion Chinezu, Sandi Nicola, Ghe. Zarzalin, Nicolae Drulea, Ion Panait, Sergiu Arfire, Traian Olteanu, Florin Muscalu, Petrica Butuc, Ovidiu Butuc, Vasile Negoita, Radu Borcea, Stefan Borcea, Stefan Oana, Viorel Daniel Paizan, Alexandru Palosanu, Vlad Vlasceanu, George Dumitru, Dan Chiriac, Cristi Irimia, Florin Danciu, Laurentiu Muscalu, Daniel Belea, Nicolae Moldoveanu (fotoreporter).
