Antrenorul federal Ion Viorel a prezentat azi intr-o sedinta la ISJ Vrancea unui numar de 11 profesori ai scolilor generale din Focsani regulamentul si a impartit echipamente de rugby  tag. La sedinta a participat si doamna inspector de educatie fizica si sport ,Vica Minca. De anul acesta rugby tag se va juca si in cadrul Olimpiadei Nationale a Sportului Scolar, acest lucru fiind posibil in urma unui protocol semnat intre MECI, FRR si IRB. Etapa judeteana se va disputa pe data de 20 februarie 2010, iar echipa campioana se va califica la etapa de zona cu reprezentativele judetelor Braila, Galati, Tulcea si Constanta care se va disputa la Focsani in luna martie 2010. Sportul de Vrancea va prezinta in continuare regulamentul jocului de rugby tag, care prinde din ce in ce mai mult in randul copiilor de gimnaziu.

CE ESTE RUGBY –TAG?

       Rugby–tagul este acum versiunea oficiala a rugby-ului pentru grupele de scolari. Tag Rugby-ul este o activitate fizica alerta, fara contact direct cu adversarul, in care posesia balonului este foarte schimbatoare si duce la trecerea rapida de la atac la aparare, scopul fiind ca mingea sa ajunga la linia de tinta.

      Spre deosebire de rugby-ul normal, in rugby–tag nu exista contact fizic intre jucatori, fiind prin excelenta un sport non-violent. In rugby–tag se respecta un regulament riguros care insista asupra fair-play-ului si disciplinei si nu tolereaza loviturile sau limbajul vulgar. Pentru a se evita contactul intre jucatori se foloseste sistemul de taguri.

CE ESTE CUREAUA TAG ?

      Este cureaua purtata in jurul taliei de care sunt atasate doua esarfe din material viu colorat, prinse de curea prin sistemul “arici”. Esarfele (tagurile) sunt prinse într-o parte si in alta (pe solduri). Cureaua cu cele doua taguri se porta peste tricou, care trebuie sa fie bagat in sort sau in pantalon. Echipele se deosebesc dupa culoarea tagurilor.

CINE IL PRACTICA SI DE CE?

      Este un sport accesibil oricui; poate fi practicat atat de catre fete cat si de catre baieti, indiferent de varsta sau structura fizica. Rugby–tag este combinatia ideala intre distractie si energia data de miscare, ceea ce il transforma intr-un sport atractiv, sigur si placut.

      In plus, acest joc cultiva si dezvolta practicantilor sai o serie de valori foarte importante pentru dezvoltarea personalitatii - cooperarea, integrarea şi determinarea, alaturi de o responsabilitate colectiva si individuala, sunt elementele cheie in jocul de rugby-tag.

      Rugby-tag este o proiect excelent pentru atragerea copiilor de scoala catre rugby. In absenta terenurilor gazonate din curtile scolilor, rugby-tag este o alternativa perfecta pentru a practica jocul de rugby fara contact fizic.

Cum se joaca?

DESCRIEREA JOCULUI

      Fiecare jucator poarta in jurul taliei centura pe care sunt prinse cele doua taguri. Daca adversarul iti smulge un tag se considera ca ai fost oprit si esti obligat sa pasezi. Mingea se tine cu ambele maini, asa ca nu te poti apara de jucatorii care incearca sa iti ia esarfele. Ceea ce trebuie sa faci este sa cauti spatiile libere lasate de apararea adversa, iar daca nu ai unde sa inaintezi, sa pasezi coechipierilor tai care asteapta mingea. La orice contact fizic intre jucatori se opreste jocul si se penalizeaza cu lovitura de pedeapsa sau se aplica legea avantajului. Cand mingea atinge linia de tinta se considera ca s-a marcat.

NUMĂR DE JUCĂTORI

      Jocul de Rugby-Tag este jucat de două echipe cu număr egal de jucători. Pentru meciuri oficiale, nu mai mulţi de 7 jucători, iar pentru antrenamente, nu mai puţin de 5 jucători. La meciurile oficiale, echipele pot avea un număr de rezerve ce pot fi folosite tot timpul.

      Schimbările pot fi făcute doar când balonul “este mort” sau la pauza cu acordul arbitrului.

DURATA JOCULUI

      Jocul se desfasoara in două reprize a câte 10 minute, intre care se face o pauza pauză de 2-3 minute.

DIMENSIUNILE TERENULUI

      Dimensiunile standard ale terenului de competitie sunt de 60 metri in lungime si 30 metri lăţime. Pentru antrenament şi distracţie, dimensiunile terenului pot varia, cu singura condiţie de a avea destul spaţiu pentru alergare.

Regulament

ROLUL ANTRENORULUI

      În timpul meciului, antrenorii (câte unul pentru fiecare echipă), pot da indicaţii stând în spatele echipei. Antrenorii trebuie să încurajeze purtătorul de balon (care trebuie să controleze balonul cu ambele mâini) să paseze înainte de a fi atinşi (tagged). În pauza, el trebuie să încurajeze şi să dea indicatii jucatorilor.

PASA LIBERĂ

      Pasa liberă, de la centrul terenului, este folosită la începutul meciului, după pauză şi după fiecare încercare marcată. Ea mai poate fi efectuată şi de la marginea terenului (tuşa) atunci când balonul părăseşte terenul. Nu se poate face o pasă liberă, la mai puţin de 5-7 metri de terenul de ţintă. În caz de o neregularitate în terenul de ţintă sau în cel putin 5-7 metrii de la terenul de ţintă, lovitura liberă se acordă celeilalte echipe, la 5-7 metrii de terenul de ţintă. La o pasă liberă, jucătorul care pasează trebuie să ţină balonul în ambele mâini. Iar cand arbitrul spune “joacă”, poate să paseze balonul înapoi la un coechipier. Din motive de siguranţă, cel care a primit balonul, trebuie să aibă o distanţă de aproximativ 2 metrii faţă de partenerul care lansează jocul, continuând să alerge şi să paseze mai departe. La loviturile libere, adversarii trebuie să stea la 5-7 metrii în spate faţă de locul unde a fost dictată lovitura. Ei nu se pot deplasa către adversari până când jucătorul care va efectua pasa liberă, nu va pasa balonul unui coechipier.

ÎNCERCAREA SAU ESEUL

      Scopul jocului este înscrierea a cât mai multor încercări prin culcarea balonului în terenul de ţintă, înscriind astfel 5 puncte. Când jocul se desfăşoară pe suprafeţe tari (beton) sau terenul de ţintă este îngust, eseul înseamnă doar trecerea jucatorului cu balonul în ambele mâini în terenul de ţintă, fără să-l pună jos. Din aceleaşi motive de siguranţă, jucătorul purtator de balon care reuşeşte încercarea nu trebuie să se culce cu balonul în terenul de ţintă.

RUGBY-TAG SE JOACA NUMAI IN PICIOARE.

      Dacă balonul este scăpat în terenul de ţintă, încercarea nu este acordată şi se dă lovitură liberă celeilalte echipe.

PASAREA BALONULUI

      Balonul poate fi pasat spre axele laterale şi înapoi prin aer, nu înmânat unui jucător (a nu fi pus în braţele altui jucător).

    * Pasa în spate - legală

    * Pasa la nivel - legală

    * Pasa înainte – ilegală

      Dacă mingea este pasată sau scapată înainte (înainte însemnând spre linia de ţintă a adversarului) către alt jucător, atunci se acordă o lovitură de pedeapsă împotriva echipei care a pasat sau a scăpat balonul înainte.

      Dacă mingea este luată (smulsă) din braţele purtătorului de balon care atacă, se dictează o lovitură de pedeapsă pentru echipa care atacă.

TAG (centura)

      Tag este atunci când una dintre cele două eşarfe ataşate de centura jucatorului cu balon, este smulsă (luată). Numai jucătorul cu balonul trebuie atins (tag). Jucătorul cu balonul poate alerga schimbând adversarii, dar nu poate să îşi folosească mâinile pentru a-şi apăra eşarfa (tag-ul). Balonul nu poate fi smuls sau luat din mâinile jucătorului care atacă. Jucătorii trebuie să aibă tot timpul meciului, ambele eşarfe ataşate. Dacă unui jucator îi lipseşte o eşarfă sau amândouă, acesta este jucător « mort », el neputând să participle la joc până nu îşi ataşează eşarfa sau eşarfele. Dacă unui jucător i se smulge centura fără a avea balonul, se acordă lovitură de pedeapsă împotriva celui care face infracţiunea. Arbitrul poate lăsa avantaj, iar în cazul în care nu se concretizează avantajul, revine la infracţiune.

ACŢIUNI PURTATE DE JUCĂTORUL CU BALON

      Când unui jucător îi este smulsă o eşarfă, el trebuie să paseze IMEDIAT în maxim 2-3 secunde, rămânând pe loc. El trebuie să încerce să se oprească cât mai repede. Jucătorilor le mai este permis practic un singur pas, dacă este pasul decisiv pentru a marca încercarea, in caz contrar sunt obligati sa paseze.

      După ce balonul este pasat partenerului, jucătorul fără eşarfă trebuie să o recupereze de la adversar pentru a putea intra înapoi în joc. Dacă nu îşi recuperează eşarfa şi joacă în continuare influenţând jocul, atunci echipa acestuia este penalizată cu o lovitură de pedeapsă exact în locul unde se află jucătorul.

ACŢIUNILE JUCĂTORULUI FĂRĂ BALON

      Jucătorul care smulge eşarfa unui adversar, trebuie să se oprească ţinând eşarfa sus şi să strige “atins”, atunci arbitrul trebuie să strige “atins-pasează”.

      Dacă purtătorul de balon se opreşte din alergare, apărătorul trebuie să se retragă la 1 metru spre linia lui de ţintă pentru a permite efectuarea unei eventuale pase a purtătorului de balon.

      Odată ce balonul este pasat, jucătorul apărător trebuie să înapoieze eşarfa adversarului.

      Dacă jucătorul apărător aruncă eşarfa jos şi continuă să joace şi să influenţeze jocul, atunci se acordă lovitura libera împotriva sa.

      Regula de bază: 1- eşarfă luată → 2 – balon pasat → 3 – eşarfa înapoiată → 4 – eşarfă pusă la loc.

PASA ÎNAINTE

      Când un jucător încearcă să prindă balonul şi îl scapă înainte, atunci se acordă lovitură libera echipei adverse.

AFARĂ DIN JOC (OFSAID)

      Când o eşarfă este smulsă, toţi jucătorii din echipă în apărare trebuie să se retragă spre terenul lor, dincolo de linia imaginară a balonului. Dacă un jucător nu este retras după linie şi încearcă să împiedice jocul echipei care atacă, atunci se acordă lovitură de pedeapsă la locul infracţiunii. Totuşi un jucător retras după linia balonului poate intercepta o pasă proasta a adversarului.

JOCUL LA PĂMÂNT (la sol)

      Se joacă numai în picioare. Dacă mingea este scăpată, jucătorii nu trebuie să se arunce pe balon pentru a-l recupera, cel care face acest lucru va fi penalizat cu lovitură de pedeapsă. Pentru a întări acest aspect de siguranţă chiar dacă purtătorul de balon cade la pământ fără a fi obstrucţionat de adversar, se acordă lovitură liberă echipei adverse. Dacă balonul este pasat legal, iar jucătorul cade la pământ, jocul poate continua. Dacă balonul pasat iese în margine, se acordă o lovitură liberă echipei adverse pe locul pe unde balonul a părăsit terenul.

LOVITURI DE PICIOR

LA RUGBY-TAG NU SUNT PERMISE LOVITURILE DE PICIOR!

AVANTAJUL

      Ca să nu oprească jocul la fiecare infracţiune, arbitrul acordă avantaj echipei adverse dacă există o şansă să beneficieze de un avantaj din punct de vedere tactic sau teritorial. Avantajul nu trebuie acordat în caz de joc periculos sau o împiedicare suspectă.

SIGURANŢĂ

      Deşi este un joc fără nici un fel de contact, este recomandat purtatul protezelor dentare în caz de ciocniri. De asemenea, se pot folosi materiale de protecţie (genunchiera, cotiera) atunci când suprafaţa terenului este dură (beton).

Codul de etica in Rugby-Tag

CODUL JUCĂTORILOR

   1. Jucaţi pentru “plăcere”, nu doar pentru a face plăcere părinţilor sau antrenorului.

   2. Respectaţi regulamentul de joc.

   3. Nu comentaţi niciodată deciziile arbitrilor. Lăsaţi-l pe căpitan sau pe antrenor să pună întrebările necesare.

   4. Controlaţi-vă temperamentul, nu ţipaţi.

   5. Munciţi la fel de intens pentru voi şi pentru echipă, performanţele vor avea numai de câştigat.

   6. Fiţi un bun sportiv. Aplaudaţi jocul bun, fie că este al echipei voastre, fie că este al adversarilor.

   7. Trataţi toţi jucătorii aşa cum aţi vrea să fiţi trataţi. Să nu aveţi altercaţii cu ei sau să profitaţi de ei.

   8. Nu uitaţi că obiectivele jocului sunt să vă distraţi, să vă perfecţionaţi tehnicile şi să vă simţiţi bine. Nu vă daţi în spectacol sau nu încercaţi să obţineţi cele mai multe puncte cu orice mijloace.

   9. Cooperaţi cu antrenorul, coechipierii, arbitrul şi adversarii, fiindcă fără ei nu există acest joc.

CODUL ANTRENORULUI

   1. Dumneavoastra va revine responsabilitatea pentru echipă şi suporterii ei.

   2. Fiti rezonabili în cerinţele privind timpul, energia şi entuziasmul tinerilor jucători. Nu uitati că ei au şi alte interese privind utilizarea timpului.

   3. Învăţaţi-i pe jucători că regulamentul de joc reprezintă o înţelegere reciprocă pe care nimeni nu trebuie să o încalce.

   4. Aveţi grijă ca toţi jucătorii să beneficieze de un joc. Indiferent de performantele lor, jucătorii au nevoie şi merită timp egal de joc.

   5. Nu uitati că tinerii jucători joacă pentru distracţie şi pentru a se simţi bine şi câştigarea unui joc este numai o parte din aceasta. Nu ridiculizati şi nu ţipati niciodată la jucători dacă au făcut greşeli sau au pierdut un meci.

   6. Programarea şi durata antrenamentelor şi jocurilor trebuie să aibă în vedere nivelul de maturitate al jucătorilor.

   7. Promovati respectul echipei faţă de aptitudinile adversarilor, precum şi faţă de deciziile arbitrilor şi ale antrenorilor adverşi.

   8. Urmati intotdeauna sfatul medicului pentru a stabili momentul în care un jucător accidentat poate juca din nou.

   9. Nu uitati că tinerii jucători au nevoie de un antrenor pe care să-l poată respecta. Fiti generos cu laudele atunci când sunt meritate şi oferiti un bun exemplu.

  10. Fiti mereu informat în privinţa noilor metode de antrenament şi de dezvoltare şi promovare a tinerilor.

  11. Încurajati-va jucătorii să-şi dezvolte tehnicile de bază şi evitati supraspecializarea în jocul poziţional în primii lor ani de formare.

  12. Creati oportunităţi de a preda sportivitatea, aşa cum o faceti şi în predarea tehnicilor de bază.

  13. Aveti grijă ca eforturile privind îmbunătăţirea tehnicilor şi sportivitatea să fie bine apreciate.

  14. Nu uitati că jucătorii sunt şi elevi, deci fiti rezonabil în solicitările privind energia şi entuziasmul lor.

  15. Aveti grijă ca învăţarea tehnicilor şi activităţile în joc lejer au prioritate faţă de competiţiile cu o structură rigidă, pentru jucătorii foarte tineri (pentru copii).

  16. INSISTATI ASUPRA FAIR-PLAY-ULUI, nu tolerati antijocul, bătaia şi limbajul vulgar. Fiti pregătit să eliminati un jucător care a comis o infracţiune.

  17. Descurajati discuţiile excesive de pe teren.

  18. INSISTATI asupra disciplinei jucătorilor.

  19. Fiti un bun exemplu prin propriul comportament.

CODUL SPECTATORULUI

   1. Nu uitaţi că tinerii practică un sport organizat pentru plăcerea lor. Ei nu se află acolo pentru a vă amuza şi nici nu sunt „Stejari” în miniatură. Dar pot ajunge.

   2. Comportaţi-vă cât mai corect. Nu folosiţi un limbaj vulgar şi nu hărţuiţi jucătorii, antrenorii sau arbitrii.

   3. Aplaudaţi jocul bun al echipei voastre şi al celei adverse.

   4. Arătaţi respect faţă de adversarii echipei voastre. Fără ei nu aţi avea cu cine să jucaţi.

   5. Nu ridiculizaţi sau certaţi un jucător pentru că a făcut o greşeală în timpul unui meci.

   6. Respectaţi deciziile arbitrilor.

   7. Încurajaţi jucătorii să respecte regulamentul de joc.

   8. VIOLENŢA NU POATE FI ACCEPTATĂ sub nici o formă.

CODUL PĂRINŢILOR

   1. Nu obligaţi un tânăr care nu doreşte să joace rugby să o facă.

   2. Nu uitaţi ca tinerii se implică în rugby pentru plăcerea lor, nu a dumneavoastră.

   3. Încurajaţi copilul să respecte regulile.

   4. Învăţaţi copiii că efortul onest este la fel de important ca şi victoria, în aşa fel încât rezultatul fiecărui joc să fie acceptat fără dezamăgire.

   5. Transformaţi înfrângerea în victorie, ajutându-i pe tineri să lucreze la perfecţionarea tehnicilor şi pentru sportivitate. Nu ridiculizaţi şi nu ţipaţi la copii când fac o greşeală sau pierd un meci.

   6. Nu uitaţi că tinerii învaţă cel mai bine pe bază de exemple. Aplaudaţi jocul bun al echipei voastre şi al adversarilor.

   7. Nu comentaţi public deciziile arbitrilor şi nu vă îndoiţi de onestitatea lor.

   8. Sprijiniţi toate eforturile de eliminare a limbajului vulgar şi ultrajului.

   9. Recunoaşteţi valoarea şi importanţa antrenorilor şi arbitrilor voluntari. Ei îşi răpesc din timpul liber pentru crearea de activităţi recreaţionale pentru tineri.

sursa foto si text: frr.ro

sursa foto: sportuldevrancea.ro