Fair - play!
Vă propunem un exerciţiu de imaginaţie. Un joc al minţii prin care, plecând de la realitatea în care trăim, unii mai bine, alţii, mai rău, să construim o lume unde, mereu, jocul vieţii să fie cinstit. Fair play, cum ar spune pe englezeşte românii intraţi în Unuinea Europeană mai de curând sau, hăt, de prin 1990, când făceau pionieratul expansiunii româneşti în Europa. O asemenea lume ar fi virtuală, oricum ideală ideală, deci imposibilă ca realitate economică, socială, morală. Ea poate fi doar repede trecătoarea construcţie a minţii. Jocul în lumea reală, chiar şi cel purtat după reguli bine definite, are prea puţine momente când este guvernat de cinste. Totuşi, nimic nu ne împiedică să tindem spre fair play. Poate, aşa, vom fi mai puţin încrâncenaţi, mai concesivi cu noi şi cu ceilalţi, mai dispuşi să înşelegem durerile care lasă urme adînci în inimile semenilor mai puţin rezistenţi în faţa loviturilor sorţii. Apropo! Aţi observat că oamenii care au practicat sportul sunt mai dispuşi la fair play, în general, ca stil de viaţă? Sportul de Vrancea, care porneşte , astăzi, la un drum pe care şi-l doreşte cât mai lung, îşi cheamă cititorii la fair play. Fair play-ul este şi deviza celor care trudim la noul ziar. O vom urma când vom scrie despre întrecerile de fotbal, handbal, atletism, rugby, arte marţiale, şah, judo, volei, baschet etc. O vom urma şi când vom scrie despre oamenii care alcătuiesc marea familie a sportului vrâncean, ca şi despre cei ce susţin în bună măsură fenomenul sportiv, spectatorii. Înţelegem să scriem în Sportul de Vrancea depre tot ce înseamnă sport, fără discriminare. Sportul, ca mişcare a corpului şi a minţii, aduce sau întreţine sănătatea. “Minte sănătoasă în corp sănătos” spuneau înţelepţii antichităţii. Adagiul este valabil şi pentru omul modern. De aceea, sportul se cuvine celebrat în integralitatea sa, indiferent la ce nivel de competitivitate sau la ce vârstă este practicat. O astfel de ce-lebrare îşi propune să facă Sportul de Vrancea, în ideea de a contribui, cu modestele-i puteri, la în-cetăţenirea unei culturi a fair playu-lui care să prevaleze în faţa încrâncenării, a scrâşnetului ame-­ninţător, a ticăloşiei de a lovi în cei mai slabi ori lipsiţi de apărare. De aceea, dragi cititori, împreună, întotdeauna, fair play!