Primul interviu luat în primul numar al ziarului Sportul de Vrancea, în august 2007, a fost cu persoana numarul unu din sportul vrâncean, profesorul Petre Plopeanu, interviu luat la acea vreme, de redactorul-sef de atunci, Petrica Butuc, actual redactor onorific.

La Gala Sportului Vrâncean, din decembrie 2007, ziarul Sportul de Vrancea nu a primit nici o recunoastere. Am suferit ca orice sportiv caruia nu îi sunt recunoscute meritele. Între timp lucrurile au intrat în normal, redactia, acum coordonata de Vlad Vlasceanu, a primit diploma care trebuia acordata. Totul s-a rezumat la fair-play!

Astazi, în exclusivitate pentru Sportul de Vrancea, interviul cu persoana numarul unu din forul coordonator al miscarii sportive din Vrancea, profesorul Petre Plopeanu.

S-a nascut pe 3 ianuarie 1952, în zodia Capricorn. Este casatorit si are un baiat. Clasele primare le-a facut la scoala nr. 5 din Focsani, avându-l învatator pe Alexandru E. Gimnaziul l-a facut la scoala nr. 10 din municipiu, unde diriginte i-a fost Voicu M. si educatia fizica a facut-o cu regretata profesoara, Mariana Isac. Liceul l-a absolvit la Cuza, unde l-a avut diriginte pe Dascalu E., iar educatia fizica a facut-o cu regretatul profesor Oprea Panait. A absolvit Facultatea de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti, cu specializarea educatie fizica si sport. Are si carnet de antrenor de fotbal, categoria a II-a.

Cum se juca si cu ce copilul Petre Plopeanu?

Ca orice copil, în functie de anotimp, jucam fotbal, tenis de masa, patinam sau ne dadeam cu sania, dar am facut si atletism, aceasta fiind perioada anilor 1960-1967.

Care erau spatiile de joaca pentru copii de atunci?

Pentru mine Piata Unirii, pavata atunci cu pietris si parcul din apropierea acesteia, au fost leaganul copilariei mele, dar se mai facea sport si pe terenurile de sport din scoli si licee si pe actualul stadion „Tineretului”.

Mai tineti minte care erau încaltarile sport de la acea vreme?

Predominau tenisii, mai ales cei chinezesti, ghetele de fotbal cu crampoane însurubate si „cuie” pentru atlelism.

Familia a avut un rol determinant în viitoarea dumneavoastra cariera sau au existat alte persoane care v-au influentat?

Parintii mi-au lasat libertatea sa-mi aleg cariera, stiind ca orice faceam, faceam cu simt de raspundere, cu vointa si perseverenta si cred ca nu i-am dezamagit. Nu sunt o persoana influentabila, dar nu pot spune ca nu am luat ce am crezut eu ca este pozitiv de la „modelele” pe care le-am avut.

Ce ati putea povesti despre orele de educatie fizica din scoala primara si din gimnaziu de la acea vreme?

Cred ca orele de educatie fizica în acea perioada erau mai putin „standardizate”, dar nu difera mult de structura lectiei din prezent.

Sportul în perioada liceului va marcat viitorul?

Sigur da! Junior fiind, am jucat 3 ani în echipa de seniori „Unirea” Focsani, unde eram cel mai mic ca vârsta, si am avut coechipieri fotbalisti „vedete” ale acelei perioade ca: Canaragiu, Costea, Rosca, Tâlvar, Oprisan, Rentea si altii.

Despre competitiile sportive scolare de la acea vreme ce ne puteti spune?

Si atunci erau Campionate scolare la gimnaziu si liceu, la toate jocurile sportive, mai putin rugby.

Ati mai avut colegi de scoala care s-au apropiat mai mult de sport în timp?

Putini au facut sport de performanta.

Când a avut Petre Plopeanu întâlnirea cu sportul de performanta?

Eram în clasa a VIII- a când am luat locul I la finala judeteana de atletism la triatlon , participând apoi la finala pe tara. Mai târziu, în clasele a X-a , a XI-a si XII-a am jucat în echipa de seniori si am fost selectionat la lotul national de juniori , în tabara de pregatire alaturi de jucatori cunoscuti mai tarziu ca: Aelenei, Chihaia, Dinu, Stoica, antrenor fiind regretatul Leonte Ianovschi.

Au fost antrenori care v-au stimulat calitatile motrice?

Calitatile motrice le-am dezvoltat singur, nu cu un antrenor anume.

Copilul sportiv Petre Plopeanu a avut un idol în sport?

Idolii copilariei mele în sport au fost: Boc si Lucescu – fotbal, Gatu si Gruia – handbal.

Cum si de ce v-ati ales meseria de profesor de educatie fizica si sport?

De mic am iubit sportul, fotbalul în special, dar si tenisul de masa, baschetul, handbalul, tenisul cu piciorul, de acea ma consider polisportiv, fapt pentru care mi-am ales aceasta meserie.

Ati avut un model în aceasta meserie?

Da. Profesorul meu de educatie fizica din liceu, regretatul Oprea Panait.

Care sunt cele mai frumoase momente ale perioadei de jucator de fotbal?

Convocarea la lotul national largit de fotbal juniori si nominalizarea de cel mai bun sportiv al Liceului Al. I. Cuza Focsani, în clasa a XI-a si a XII-a, în prezenta tuturor elevilor din liceu.

Cum s-a produs trecerea la statutul de antrenor?

În paralel cu activitatea de profesor, am antrenat 9 ani (1977-1986) o echipa în campionatul judetean, Energia Focsani, mai mult din placere si pasiune, dar si pentru a obtine categoria a II-a de antrenor, în anul 1980.

Care sunt momentele cele mai interesante ale carierei de antrenor?

Doua locuri I în campionatul judetean cu Energia Focsani.

Ati ramas un împatimit practicant al tenisului de masa!

Tatal meu, când aveam 7 ani a început sa ma învete sa joc la el la serviciu, unde era un club cu doua mese de tenis, unde, în vacanta jucam chiar si toata ziua.

Care sunt cei mai puternici adversari pe care i-ati avut în sportul cu mingea de celuloid?

În plan local colegul nostru profesorul Moraru Stefan, iar în plan national am participat la trei finale pe tara la „Cupa învatamânt - cultura”, unde am jucat cu profesori de educatie fizica din Craiova, Sibiu, Bucuresti, Arad, Cluj, orase cu traditie în tenisul de masa.

Ati fost si director de scoala! Cum vedeati atunci din acea functie, catedra de educatie fizica?

Între 1997-2001 am fost director adjunct la Scoala nr.7 Focsani, functie din care am ajutat catedra de educatie fizica, sa devina mai performanta, mai competitiva, în plan local si judetean.

În prezent sunteti directorul Directiei de Sport a judetului Vrancea! Povestiti-ne aceasta perioada pâna în prezent!

Din 2001 si în prezent, sunt directorul Directiei pentru Sport Vrancea, perioada în care, an de an, mi-am îndeplinit obiectivele din fisa postului trasate de Agentia Nationala pentru Sport, iar evaluarea acesteia a fost de foarte bine, maxima, în toata aceasta perioada. Am reusit ca la temelia fiecarui an sa punem ceva nou în anul urmator, reusind astfel performante superioare în promovarea sportului de performanta, a sportului pentru toti si a bazei materiale aflate în administrare, dar si atragerea tinerilor si a altor categorii de cetateni în practicarea diverselor sporturi, independent sau în cadru organizat.

Ce iar mai trebui sportului vrâncean pentru a deveni într-adevar o forta în sportul românesc?

1.Echipe de seniori la jocuri sportive, care sa participe în competitii nationale de Liga I-a; 2.Antrenori performanti în formarea de jucatori si echipe în sportul de mare performanta; 3.Sustinere financiara mai consistenta, din partea administratiei locale si judetene. 4.Sponsori potenti financiar care sa sustina , în special, jocurile sportive.

La un moment dat ati candidat la functia de presedinte al Asociatiei Judetene de Fotbal Vrancea! În acest moment sunteti unul din oponentii managementului lui Stan Gheorghiu, refuzând orice colaborare cu AJF-ul! De ce?

Sunt un opozant al tuturor activitatilor si aspectelor negative, retrograde, din sportul vrâncean, nu numai al A.J.F-ului. Ma bucur totusi, ca au înteles ca din toamna, Liga a IV-a sa se desfasoare numai pe stadioane omologate, cu gard si cabine pentru jucatori si arbitri.

Managerial vorbind, cum ati preluat-o si unde se afla în acest moment DSJ Vrancea?

Am preluat Directia în iulie 2001 într-un moment de criza totala manageriala: un birou cu geamurile batute în cuie, fara nici un fel de informatizare, cu un personal neobisnuit cu lucrul în echipa si cu disciplina de serviciu; o Sala Polivalenta complet deteriorata, neîngrijita, unde personalul lua salariul degeaba. În mare, de aici am plecat! Ce am realizat pâna în prezent? Se poate vedea: un management performant de la an la an, care a schimbat total, pozitiv, activitatea D.S.J. Vrancea. Raportat la populatia judetului, ne clasam ca performanta manageriala, în primele judete ale tarii.

Care este parerea dumneavoastra despre situatia actuala a bazelor sportive din judetul Vrancea?

Constructia noilor sali de sport, atât în orase, dar si în mediul rural, acopera necesarul „nevoii de miscare”a tuturor cetatenilor judetului. Totusi bazele sportive în aer liber din scoli si licee mai ales cele din Focsani, sunt, cu mici exceptii, degradate, fiind un real pericol de accidente pentru elevi la orele de educatie fizica.

În ce relatii va aflati cu autoritatile locale?

Colaborarea cu organele locale a fost, este si va fi, una foarte buna, indispensabila activitatii noastre.

Cum decurge colaborarea cu ISJ Vrancea?

Protocolul privind asigurarea cadrului de colaborare în vederea dezvoltarii continue si functionarii performante a sistemului national de educatie fizica si sport, semnat de M.E.C., C.O.S.R. si A.N.S, sta la baza colaborarii cu I.S.J. Vrancea.

D.S.J. Vrancea are un singur club departamental în judet, CS Unirea Focsani!

Unul si bun! Stiti cum arata acest club în 2001! Comparati-l cu cel de astazi!

Aveti o pârghie foarte importanta în desfasurarea activitatilor sportive din judet – Asociatia judeteana Sportul pentru Toti!

Asociatia Judeteana Sportul pentru Toti, este, ca si celelalte asociatii judetene, o structura sportiva privata, care am ajutat-o sa ia fiinta, cu care colaboram în derularea Calendarului competitional.

Anul olimpic 2008 va adus si înfiintarea filialei judetene a Academiei Olimpice Române! Cum colaborati cu aceasta institutie?

Nu este o institutie, ci tot o structura sportiva, noua, cu o conducere care are activitati coordonate de Comitetul Olimpic si Sportiv Român.

Ziarul Sportul de Vrancea a înaintat documentele necesare catre Consiliul Judetean Vrancea pentru acordarea titlului de Cetatean de onoare al judetului Vrancea lui Alin Moldoveanu, desemnat de trei ori Cel mai bun sportiv al judetului Vrancea! Ce parere aveti?

Este o initiativa foarte buna, dar cred ca va trebuie sustinuta si de C.S.Unirea al carui sportiv a fost.

Care ar fi în prezent lucrurile pe care nu ati reusit sa le realizati ca director al DSJ Vrancea, dar care sperati sa le realizati?

În activitatea unui manager, tot timpul e loc de mai bine, în plan financiar ( venituri proprii), al relatiilor de colaborare cu persoane fizice si juridice, al imaginii D.S.J.Vrancea în plan national. Sper ca în viitor sa realizam în cadrul C.S.Unirea un mini-hotel si o micro-cantina pentru sportivi si sa avem cât mai multi sportivi în loturile nationale.

Care sunt dupa parerea dumneavoastra sansele ca pâna în 2010, sa fim reprezentati cu succes de sporturile de echipa la nivel national dintre, baschet, volei, rugby, fotbal, handbal?

Cred ca toate jocurile sportive enumerate au posibilitatea de a ne reprezenta la nivel de seniori în competitii de Liga a II-a, dar cred ca rugby-ul poate accede cel mai repede în Liga a I-a.

Mai târziu decât niciodata, s-a nascut si Clubul Sportiv Municipal Focsani! Cum a început colaborarea cu directorul Marian Radulescu?

Înca din anul 2005 am colaborat, la cererea d-lui Primar, la înfiintarea acestui club municipal de performanta sportiva, o structura sportiva moderna ,existenta în toate orasele mari din tara. Ma bucur ca s-a înteles ca acesta trebuie sa fie un club pentru echipe de seniori, dând astfel posibilitatea cetatenilor focsaneni, si nu numai, sa vada pe viu, meciuri din Liga a I-a si a II-a. D.S.J. Vrancea are un contract de colaborare cu C.S.M. 2007 Focsani si va sprijini si ajuta noul club.

Din toamna anului 2008 vor fi câte trei ore de educatie fizica si sport pe saptamâna în scoli si licee! Ce poate însemna acest lucru pentru viitorul sportului românesc?

Trebuie spus ca, Rezolutia Parlamentului European din 13.XI.2007 privind rolul sportului în educatie arata, citez: ”invita statele membre sa confere educatiei fizice un caracter obligatoriu în scoli si licee si sa accepte acele principii conform carora, în orar, ar trebui sa se prevada CEL PUTIN TREI ORE de educatie fizica pe saptamâna, în vreme ce scolile ar trebui sa fie încurajate sa depaseasca acest prag, în functie de posibilitati.” Cred ca aceasta este o masura benefica pentru sanatatea tinerei generatii, dar si o baza de selectie mult mai mare pentru sportul de performanta.

Tangenta dintre Sportul de Vrancea si Directia pentru Sport Vrancea s-a soldat cu un scurt circuit care între timp s-a remediat, cum era si firesc sa se întâmple între doua institutii aflate în slujba sportului vrâncean. Acum, ce parere aveti despre primul si singurul ziar 100% de sport din judetul Vrancea?

Scurt circuit nedorit, creat artificial si din lipsa unei comunicari directe dintre noi. Apreciez acest ziar si puterea de munca a colectivului redactional si sper într-o colaborare de lunga durata.

În curând se va da si examenul pentru functia de director al Liceului cu Program Sportiv! Are actualul director, Mihai Petrut sanse, în functie de înscrierea si altor colegi?

Este o institutie sportiva de învatamânt cu care colaborez foarte bine, pe care am ajutat-o permanent, indiferent de numele directorului.

Cum suna viitorul sportului vrâncean domnule director Petre Plopeanu?

Sunt un optimist din fire, cred în antrenorii tineri care lucreaza în performanta, de aceea cred ca sportul vrâncean are un viitor pozitiv.

Ce planuri de viitor are profesorul Petre Plopeanu când va încheia mandatul de director?

Sunt functionar public, ca si ceilalti colegi ai mei din Directie, iar mandatul nostru nu are termen, conform Statutului functionarilor publici. Am multe planuri de viitor, dar multe din ele depind de finantarea institutiei. Vom merge pe prioritati, ca si pâna acum, tinând cont de Strategia Nationala în educatie fizica si sport.

Ce sanse are sportul românesc la Jocurile Olimpice de la Beijing de anul acesta?

Nu cred ca ne vom face râs! Depinde forma sportiva de moment a fiecarui sportiv si modul de adaptare la conditiile concrete de concurs.

România la Campionatul European de Fotbal 2008?

Sanse mici, dar potential exista si trebuie valorificat la maxim, în primul rând de catre antrenorul echipei nationale.

În final un mesaj tuturor cititorilor Sportului de Vrancea de pe tot globul!

Fiind ziarul de sport al tuturor vrâncenilor, va doresc viata lunga în presa sportiva, gânduri bune si numai bucurii vrâncenilor de pretutindeni!

viorel.paizan@sportuldevrancea.ro