1 iunie Sf. Mucenic Iustin Filozoful

Sf. Iustin Martirul şi filosoful s-a născut în anul 114 în Sichem, un vechi oraş al Samariei, din părinţi greci păgîni. A trăit pe vremea împăraţilor Antonin cel Pios (138-161) şi Marcus Aurelius (161-180), şi s-a numit –filosof- fiindcă din copilarie s-a dedicat studiului filosofiei antice, iar mai apoi cu cel al filosofiei Adevărului, învăţătura lui Hristos. În jurul vîrstei de 30 de ani Iustin a primit botezul şi apoi a deschis o şcoală de filosofie creştină. Mergând la Roma în anul 155, a înaintat împăratului Antonin o apologie în scris împotriva rătăcirii idolilor şi o mărturie a credinţei în Hristos. Mai tîrziu, în anul 161, puţin după urcarea pe tron a împăratului Marcus Aurelius, el a scris o a doua Apologie, adresată de această dată Senatului Roman. A fost mult invidiat de un filosof al vremii, Crescent, care a făcut tot posibilul ca sf. Istin să fie omorât. Tot în această zi, sunt pomeniţi Sf. Mucenici Iust, Iustin, Hariton, Harita fecioara, Evelpist, Ierax, Peon şi Valerian. Aceşti sfinţi s-au nevoit la Roma, stînd înaintea lui Rustic eparhul, şi dupa multe chinuri li s-au tăiat capetele. Însă se spune că mai înainte de tăiere, Sf. Iustin a fost întrebat: "Voi credeţi, că dacă veţi fi omorâţi vă veţi sui la ceruri, şi veţi lua vreun bine?" Iar el zise: "Nu ni se pare, ci suntem adeveriţi, cum că îndată ne vor primi bune răsplătiri şi desfătată primire". Tot în aceasta zi, este pomenit Sf. Mucenic Firm, care a trăit în zilele împăratului Maximian. Pentru credinţa în Hristos a fost prins şi adus către guvernatorul Magon, şi neplecându-se a aduce jertfă la idoli, a fost dezbrăcat şi bătut cu vine, după aceea a fost spînzurat, chinuit în multe feluri, iar la sfîrşit i-au tăiat capul, luînd astfel cununa muceniciei sale. Calendarul ortodox îl prăznuieşte astăzi si pe Sf. Mucenic Tespesie.

2 iunie Sf. Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

De la începutul veacului al XV-lea, cetatea voievodalã Suceava adãposteşte moaştele unuia din cei mai cunoscuţi sfinţi cinstiţi de credincioşi din Moldova şi anume Sf. Ioan, supranumit "cel Nou". Din puţinele ştiri rãmase în legãturã cu pãtimirea sa, se pot desprinde şi cîteva date biografice. Era originar din oraşul Trapezunt, oraş situat pe ţãrmul sud-estic al Mãrii Negre. Prin anul 1330 sau 1332, s-a îndreptat din Trapezunt spre Cetatea Albã pe corabia unui oarecare Reiz, catolic din Veneţia sau Genova. Pe drum a avut cu el discuţii privitoare la credinţã, susţinînd cu dîrzenie adevãrurile Ortodoxiei. Ajungînd în Cetatea Albã, Reiz şi-a pus în gînd sã se rãzbune pe cucernicul Ioan, care-l înfruntase în discuţiile purtate pe corabie. Pe atunci, Cetatea Alba şi ţinutul înconjurãtor erau stãpînite de tãtarii nogai. Drept aceea, Reiz s-a prezentat la conducãtorul cetãţii, spunînd ca Ioan doreşte sã treacã la religia tãtarilor. Sf. Ioan a înţeles de îndatã uneltirile lui Reiz, drept care a rãspuns cu îndrãznealã eparhului: "Sã nu-mi fie mie a mã lepãda de Hristos, cãci ce-ar putea despãrţi inima mea de Soarele dreptãţii şi de Rãsãritul cel de sus şi a mã întoarce în întunericul necunoştinţei de Dumnezeu? Preaputernice eparhe, vorbele care ţi s-au spus despre mine sunt mincinoase, sunt iscodiri rãutãcioase. Eu nu voiesc sã dispreţuiesc bunãtatea care mi-ai aratat-o, dar nu pot sã mã lepãd de Hristos, lumina lumii". Cuvintele alesului creştin au îndîrjit pe dregãtorul cetãţii, considerîndu-le ca dispreţuitoare faţã de credinţa tãtarilor. Drept aceea, a poruncit ca Ioan sã fie aspru chinuit şi dupã aceea ucis. Peste ani, în  1415 au fost aduse cu multã cheltuialã moaştele Sf. Ioan de la Cetatea Albã şi au fost aşezate în Suceava, la Mitropolie, cu mare cinste şi cu litie, pentru paza şi ocrotirea scaunului domniei. Cinstitele sale moaşte au rãmas în biserica Mirãuţi pînã în anul 1589, cînd au fost mutate în noua catedralã mitropolitanã din Suceava, cu hramul Sfantului Gheorghe, ctitoritã în prima jumãtate a secolului al XVI-lea de domnitorii Bogdan III şi fiul sãu Stefãniţã.

3 iunie Sf. Mucenic Luchilian

Despre viaţa Sf. Luchilian se ştie că pe timpul împăratului Aurelian, slujise ca preot într-un templu păgîn. Convertindu-se la credinţa în Hristos şi fiind adus înaintea dregătorului Silvan, pentru ca să se lepede de Hristos şi să-şi ţie legea cea dintîi, a fost zdrobit şi bătut cu toiege, apoi spînzurat cu capul în jos. După aceea a fost băgat în temniţă, unde a întîlnit trei tineri închişi pentru credinţa cea în Hristos. Apoi iarăşi a ieşit cu dînsii înaintea dregătorului, şi, stînd neclintit în credinţa lui Hristos, a fost băgat într-un cuptor şi ars împreună cu tinerii aceia; dar pogorîndu-se ploaie de sus, a stins focul şi au ieşit sănătoşi; şi primind hotărîrea cea de pierzare împreună cu tinerii a fost adus în Bizan. Tinerilor le-au tăiat capetele, iar pe sfîntul Luchilian l-au spînzurat pe o cruce. Sub împăraţii Diocleţian (284-305), Galeriu (293-305), Maximian Hercule (286-305) şi Constanţiu Chlor (293-306), Biserica a suferit cea mai grea persecuţie. Aceşti împăraţi, în frunte cu Diocleţian, au dat contra creştinilor patru edicte de persecuţie, trei în anul 303 şi al patrulea în ianuarie-februarie 304, prin care decretau dărîmarea locaşurilor de cult creştine, interzicerea adunărilor creştine, arderea cărţilor sfinte şi a arhivelor creştine, pedepsirea aspră a clericilor şi creştinilor care nu apostaziau de la credinţa în Hristos. Acolo era şi o tînără fecioară, Sf. Paula, care avusese grijă de rănile lui. Cînd sfinţii au murit, Sf. Paula le-a luat moaştele lor, şi a purtat grijă de ele pentru că ea era credincioasă. Sluja acesteia era de a intra în temniţă, să slujească, să lecuiască şi să-i hrănească pe cei ce pătimeau pentru Hristos. Fiind şi ea prinsă a fost adusă înaintea guvernatorului şi pentru faptul că nu a dorit a jertfi idolilor, întîi au dezbrăcat-o şi au bătut-o cu bice, după aceea cu toiege. Şi topindu-se foarte la trup de nevoinţa şi de durerea rănilor, prin arătare de înger s-a făcut sănătoasă. Apoi iarăşi aducîndu-se înaintea dregătorului, a fost din nou chinuită în felurite chipuri iar în final i s-a tăiat capul. Tot în această zi sunt pomeniţi: Cuviosul părinte Atanasie, făcătorul de minuni, Cuvioasa Ieria, Cuviosul Papos şi sfînta Clotilda, regina francilor.

4 iunie Sfinţii mucenici de la Niculiţel

În septembrie 1971 s-a descoperit în comuna Niculiţel din judetul Tulcea, la vreo 10 km de vechea cetate romanã Noviodunum o bazilic creştinã. Importanţa acesteia constã în cripta cu moaşte de martiri (martirion), de formã pãtratã, aşezatã sub altar. În interior, pe peretele din stînga intrãrii, se aflã o inscripţie în greacã: "Martirii lui Hristos", iar pe peretele din dreapta apare din nou cuvîntul martiri, precum şi numele lor: Zotikos, Attalos, Kamasis şi Filippos. În anii urmãtori, sub nivelul acestei cripte s-au mai descoperit resturi din trupurile altor martiri, ale cãror nume nu se cunosc. Pe o lespede de calcar se afla o inscripţie, cu urmãtorul cuprins: "Aici şi acolo (se aflã) sîngele martirilor". Arheologii şi teologii care s-au ocupat cu aceste descoperiri de la Niculiţel n-au putut stabili data şi timpul pãtimirii acestor şase martiri. Cei mai mulţi socotesc cã au fost martirizaţi în localitatea învecinatã Noviodunum (azi oraşul Isaccea), fie în cursul persecuţiei lui Diocleţian, prin anii 303-304, fie în timpul împãratului Liciniu, prin anii 319-324. În a doua jumãtate a sec. al IV-lea, pe locul în care au fost îngropati, s-a ridicat o bazilicã, în scopul cinstirii lor în fiecare an. Bazilica de la Niculiţel prezintã o mare însemnãtate pentru istoria Bisericii noastre, pentru cã aici s-au pãstrat singurele moaşte de martiri din perioada paleocreştinã descoperite pe teritoriul României. Astãzi, moaştele lor sunt aşezate, spre cinstire, în biserica mînãstirii Cocoş, situatã în apropiere. Cultul sfinţilor mucenici Zoticos, Attalos, Kamasis şi Filippos este oficiat în special în Dobrogea, unde se înalţã rugãciuni înaintea lui Hristos Domnul, pentru care au pãtimit şi ei "purtãtorilor de chinuri, ca nişte viteji cugetãtori, îndrãznealã avînd cãtre Dumnezeu, nouã tuturor celor ce vã cinstim cu dragoste, cereţi-ne iertare de greşale, izbãvindu-ne de patimi şi de necazuri".

5 iunie Sf. Mucenic Dorotei

Calendarul unei zile cuprinde, alături de viaţa sfinţilor pomeniţi de Biserica Ortodoxă, şi cuvinte de învăţătură rostite de Sfinţii Părinţi. Aceste fragmente de înţelepciune duhovnicească mai sunt cunoscute şi sub numele de Proloage. De aceea pentru această zi am ales un cuvînt dintr-o predică a sf. Dorotei, care a fost slujitor bisericesc, primind harul şi taina preoţiei. Propovăduind neamurilor, sf. Dorotei spunea: “Să fiţi, fraţilor, rîvnitori de fapte bune, ca pînă la sfîrşit, să petreceţi în Domnul, cu pace. Să nu ocărăşti pe cei străini, ci să-i primeşti pe ei în casa ta. Adu-ţi aminte de Domnul Iisus Hristos, Care s-a făcut străin pentru tine. Să nu te ruşinezi a spăla picioarele, că poate strainul acela va fi îngerul, încercîndu-te pe tine, şi te vei păgubi de plata drepţilor. Ascultă ce a făcut Avraam: Stînd el la stejarul din Mamvri la umbră, pe la amiază, a căutat şi a văzut trei bărbaţi, trecînd pe lîngă el şi, sculîndu-se, a alergat pentru întîmpinarea lor şi li s-a închinat pînă la pămînt, zicind: "Doamne, de am aflat dar înaintea Ta, să nu treci alăturea de robul Tău, ci vom aduce apă şi vom spăla picioarele voastre. Şi voi pune înainte, pîine ca să mîncaţi şi, după aceasta, veţi merge în calea Voastră". Deci, ce folos i-a adus lui iubirea de străini? Mai întîi, s-a numit prieten al lui Dumnezeu. După aceasta, a auzit în acea zi: "Iată, Sara va naşte ţie fiu şi tatăl multora vei fi". Asemenea şi Lot, pe cei doi străini, i-a rugat să găzduiască la dînsul; şi aceia l-au scos pe el din Sodoma, ca să nu ardă, împreună cu cei fără de lege. Tot aşa, Sfîntul Tobie, orb fiind, a primit pe înger şi acesta l-a făcut pe el să vadă. Afară de aceasta, şi Domnul, încă, ne învaţă pe noi, zicînd: "Cel ce primeşte pe prooroc, ca prooroc, plata proorocului va lua şi cel ce primeşte pe drept, în nume de drept, plata dreptului va lua". Drept acela, fraţilor, pe cei străini să-i iubiţi şi să-i faceţi pe ei părtaşi la masa voastră, ca şi voi să auziţi pe Hristos grăind: "Pentru că aţi făcut aceasta unuia din aceşti fraţi, mai mici, ai Mei, Mie Mi-aţi făcut şi Eu voi da vouă viaţa cea veşnică". Tot astăzi sunt pomeniţi sf. Marchian, Nicandru şi Leonid.