„ Întotdeauna citesc întâi pagina sportivă. Pagina sportivă arată realizările oamenilor, în schimb prima pagină nu arată decât eşecurile oamenilor.” – Earl Warren

Acest citat al unui mare jurnalist sportiv, este cea mai bună introducere pentru acest eseu. Mass-media au un rol important, aflat într-o continuă creştere în cultura ţărilor civilizate. Oamenii au mai mult timp liber, accesul la redio şi la televiziune s-a generalizat, fiind posibil nu numai acasă, ci şi la servici, în maşină, în cafenele crescând în acelaşi timp şi cerea de subiecte care să umple numărul tot mai mare de publicaţii şi emisiuni.

În acelaşi timp mărirea timpului liber a dus la creşterea interesului pentru sport, atât din punct de vedere al practicării ca amatori sau de performanţă, dar şi ca spectatori sau telespectatori. Creşterea din ultima vreme a interesului pentru sport a fost posibilă în special televiziunii prin satelit ce a cumpărat drepturile de edifizare al competiţiilor sportive majore şi le-a promovat cu intensitate ca fiind unul dintre cele mai eficiente mijloace de a face reclamă serviciilor pe care le oferă.

Organizaţiile din domeniul mass-media s-au dezvoltat şi s-au adaptat în mod corespunzător. Au apărut noi staţii radio şi canale de televiziune dedicate cu precădere sportului. Acestea au introdus programe noi, gen dialogul la telefon cu ascultătorii, asta pentru a capta atenţia.

S-a constatat o dezvoltare similară în cazul publicaţilor specializate şi al celor care tratează subiecte despre stilul de viaţă, care vizează anumite secţiuni ale audienţei, cum ar fi tineretul.

Ziarele din lume dedică tot mai mult spaţiu sportului. Atât din punct de vedere al răspunsului dat la dezvoltarea generalizată a interesului pentru sport, dar şi din punct de vedere al faptului că ziarele recunosc influenţa pe care televiziunea o exercită asupra vieţii oamenilor.

Odată cu apariţia internetului, au apărut o serie de site-uri dedicate sportului, pentru a finanţa prin reclame şi oferirea unor servicii on-line. Multe dintre diferitele pagini web se află în posesia companiilor de pariuri on-line, care utilizează conţinutul sportiv pentru a-şi atrage clienţii.

În ceea ce priveşte ziarul acesta se află în concurenţă permanentă cu multe alte ziare pe o piaţă extrem de competitivă. Modalitatea în care sunt prezentate articolele constituie un factor important în stabilirea gradului de popularitate a ziarului.

În mod normal, ziarele principale se adresează acelor secţiuni ale populaţiei care au anumite caracteristici comune. Ziarele naţionale, vizeaă de obicei, un anumit sector socioeconomic al populaţiei. Acestea pot aparţine unei singure categorii de populaţie, clasa muncitorilor, clasa intelectualilor, etc., sau pot avea aceeaşi bază educaţională, aceleaşi venituri, aceleaşi categorii de vârstă, sau aceeaşi apartenenţă politică.

Ziarele regionale şi cele locale se adresează întregii comunităţi. Punctul lor forte îl reprezintă abordarea subiectelor de interes local despre echipele şi sportivii locali, pe care alte ziare ce acoperă zone geografice mai extinse nu le-ar putea prezenta la fel de detaliat sau nu le-ar menţiona deloc. Pe de altă parte publicul cititor al anumitor ziare nu se limitează nicidecum la publicul lor ţintă.

Canalele de radio şi televiziune se caracterizează prin aceeaşi tendinţă de a se adresa unor segmente socioeconomice diferite ale populaţiei. Ele se folosesc în sport în scopul măririi audienţei-ţintă. Dezvoltarea transmisiunii prin satelit şi prin cablu a dus la o creştere a numărului de posturi disponibile şi la focalizarea lor. Multe dintre ele sunt dedicate anumitor tipuri de programe, canalele sportive fiind printre cele mai populare.

Expansiunea diverselor sectoare ale comunicării şi în particular, a mass-media, creşte importanţa şi stimulează dezvoltarea agenţiilor care furnizează informaţii şi ştiri ziarelor şi producătorilor TV, cât şi altor consumatori specializaţi, publicul general obţinând aceste ştiri într-un mod indirect. Agenţiile de presă devin astfel sursa majoră şi, uneori singura sursă de informaţii pentru aceste media. În prezent peste 100 de ţări au agenţii proprii de presă, fapt care reprezintă a creştere considerabilă în ultimii 10 ani. France-Presse din Franţa, Associated Press din SUA, Reuters din Marea Britanie, United Press International din SUA au un rol mondial datorită sistemelor şi tehnologiilor comunicaţionale întrebuinţate în colectarea ştirilor şi transmiterea acestora în diversele limbi ale lumii. Toate aceste agenţii au sedii în peste 100 de ţări şi mii de angajaţi şi corespondenţi, transmiţând ştiri 24 de ore din 24 către agenţii naţionale, incluzând radiouri, televiziuni, ziare. Toate aceste agenţii dispun de servicii zilnice în limbile: Arabă, engleză, franceză, germana, portugheza, rusa şi spaniola, cât şi în multe alte limbi.

Multe alte ţări din toate regiunile lumii au importante agenţii naţionale, unele dintre acestea vcolectând şi distribuind ştiri în exteriorul şi interiorul lor. Majoritatea agenţilor naţionale au o reţea de corespondenţi care se ocupă de problemele interne, în timp ce pentru ştirilor internaţionale încheie înţelegeri cu două sau mai multe agenţii internaţionale.
Iată care este distribuţia agenţiilor naţionale de ştiri:
AFRICA – 26
LUMEA ARABĂ – 18
ASIA – 19
EUROPA – 28
AMERICA LATINĂ – 11
AMERICA DE NORD – 3
OCEANIA – 2

Presa scrisă periodică este un domeniu atât de divers, încât este posibil să generalizămaspecte legate de structură, conţinut sau chiar să-i estimăm dimensiunile şi influenţa, în condiţiile în care perspectivele de analiză trebuie să ia în consideraţie faptul că presa scrisă serveşte audienţe multiple, cu orizonturi de aşteptare diverse.

Chiar şi la concurenţă cu radioul şi cu televiziunea, rolul ziarelor în circuitul ştirilor s-a conturat ca o sursă de informare mult mai credibilă şi mai charismatică. Presa continuă să joace un rol deosebit în explicarea, interpretarea şi comentarea evenimentelor ce au loc la nivelul societăţilor, al aspectelor sociale şi economice majore.

Din punct de vedere regional, cea mai intensă circulaţie a ziarelor la 1000 de locuitori se înregistrează în Rusia – 396, iar cel mai mare numere de cotidiene în America de Nord – 1935. La nivel naţional, cea mai mare circulaţie a ziarelor la 1000 de locuitori se înregistrează în Suedia şi Japonia – câte 600.

La început, presa a fost organizată sub forma micilor „întreprinderi artizanale” , care se mulţumeau cu o creştere modestă a profitului şi cu vehicularea de informaţii utile. La începutul epocii moderne, ziarele reprezentau o presă de informare. Cu timpul, ziarele integrează atributele presei de opinie. Se constituie astfel şi redacţiile. Treptat, ziarele preiau forma de organizare specifică a perioadei moderne capitaliste. Acestea pătrund în domeniul intereselor exterioare, căutând şă-şi impună influenţa.

Trăsăturile caracteristice ziarelor moderne sunt:
Apariţie regulată;
Multiple obiective vizate ( informare, publicitate, divertisment);
Suport comercial (reţele de difizare);
Public larg;
Preţuri de vânzare accesibile.
Ca şi profile distincte de publicaţii putem distinge:
Presa profesională;
Presa unui „singur public”;
Presa elitelor;
Presa pentru publicul feminin;
Presa pentru copii şi adolescenţi;
Presa de „ evaziune”;
Presa militanţilor;
Revistele literare şi artistice;
Presa pentru informaţii specializate;
Presa de radio şi televiziune;
Presa de prozeletism;
Presa de popularizare-ştiinţifică.
După o perioadă relativ scurtă, marcată de o creştere rapidă din punct de vedere al numărului de titluri, dar şi de circulaţia lor, putem spune că în 1989 erau 36 de cotidiene şi 459 de publicaţii periodice. După 1995, numărul publicaţiilor a fost într-o permanentă creştere.

În comparaţie cu presa scrisă, media audio – video din România este caracterizată prin apariţia unor staţii private complexe. Primul post de radio privat din România a apărut în 1990, în Bucureşti, dar erau staţii Fm, difuzând muzică şi ştiri preluate din ziare.
Lumea interdependentă de astăzi ara nevoie de media pentru a se informa, a învăţa sau a se distra.
Din raţiuni sociopsihologice oamenii consumă mesajele pe care le difuzează mass-media, producând în acest fel, acel bun material numit audienţa!
Această tendinţă, evidenţiază odată în plus, procesele dinamice din interiorul sistemului mass-media.

viorel.paizan@sportuldevrancea.ro