Abandon / Recunoaşterea pierderii unei partide de către un jucător înainte de producerea matului şi renunţarea la continuarea jocului. Abandonul este oficializat în momentul semnării fişei de concurs a ambilor jucători sau, în cazul neprezentării unui jucător la reluarea unei partide întrerupte, în momentul deciziei arbitrului.
Activizarea figurilor / Plasarea figurilor pe câmpuri importante de pe care au o mai mare gamă de posibilităţi şi creează presiune asupra structurii de pioni şi a figurilor adverse.
Adjudecare / Procedeu în arbitraj prin care rezultatul unei partide de şah întreruptă, din motive regulamentare sau de forţă majoră, se decide de una sau mai multe persoane competente în baza studierii poziţiei din momentul întreruperii, fără ca partida să fie reluată.
Ad libitum / (locuţiune latină) „La buna plăcere a jucătorului” sau „la orice mutare a adversarului”. Se notează Ad lib, sau cu semnul ~.
Adouber / Cuvânt de origine franceză care marchează în practica şahistă internaţională intreruperea de moment a regulii piesa atinsă trebuie jucată atunci când este nevoie să se aşeze corect pe tablă o piesă. Înainte de aşezarea piesei, jucătorul trebuie să-şi prevină adversarul prin „j`adoube”, în traducere repar, sau, în termeni şahişti, (re)aşez piesa.
Afidatus / (locuţiune latină) Ca o particularitate a şahului artistic, îndeosebi în perioada medievală, o anumită piesă, şi numai aceea, în prealabil stabilită, nu poate fi capturată. Astăzi se obişnuieşte foarte rar să se joace cu utilizarea afidatus-ului.
A.I.P.E. / L`Association Internationale de la Presse Echiquenee (Asociaţia Internaţională a Presei Şahiste).
Al-fil / Piesă în şatrandj (străbunul şahului, la persani), foarte asemănătoare nebunului din actualul joc de şah, care se deplasa în diagonală, sărea peste o căsuţă şi ataca numai piesa de pe câmpul pe care se aşeza.

Anton SOARE

LEXICON ŞAHIST (II)

Alia / Titlu onorific dat celor mai buni jucători de şatrandj care şi-au dovedit măiestria în confruntări cu jucători puternici.
Antiblocheur / Piesă de şah care atacă o piesă adversă ce blochează mersul înainte al unui pion.
Aripă / Partea laterală a tablei de şah: aripa damei, laterala din vecinătatea damei, (coloanele a, b şi c)şi aripa regelui, laterala din vecinătatea regelui (coloanele f, g şi h). Noţiuni foarte apropiate de acestea sunt flancul damei şi flancul regelui, cu deosebirea că flancul damei cuprinde şi coloana d, iar flancul regelui cuprinde şi coloana e. După alţi autori aripa şi flancul sunt sinonime, ele cuprinzând întraga jumătate laterală a tablei de şah.
Atragere / Procedeu tactic prin care o piesă adversă este forţată să ocupe o poziţie nefavorabilă pentru ea, de unde este atacată şi se pierde ori îngreuiază cooperarea pieselor de aceeaşi culoare cu ea, ceea ce duce la pierderea altor piese. Acest procedeu este deosebit de eficient când obiectivul atacului devine regele. Atragerea se întâlneşte în combinaţii simple, dar şi în combinaţii complexe împreună cu alte procedee tactice: lovitura dublă, legătura, atacul prin descoperire, şahul dublu etc. De obicei atragerea este însoţită de sacrificii, deşi se întâlnesc şi situaţii de atragere fără sacrificii.
Autoblocare / Situaţie impusă de adversar în care una din părţi este obligată să ocupe cu piesele proprii câmpurile de retragere pentru una sau mai multe figuri care fiind atacată (atacate) de piese cu valoare mai mică nu mai are (au) posibilitate de retragere. Autoblocarea regelui este cel mai mult vizată de atacator (evitată de apărător) deoarece se termină de regulă cu mat.
Autodistrugere / „Sacrificiu”/„sacrificii” prin care partea în dezavantaj îşi elimină una sau mai multe piese pentru a ajunge în poziţia de pat.
Automat de şah / Dispozitiv electronic de jucat şah.

Anton SOARE